A RĂȘLUI, rășluiesc, verb 1. (lemn, piatră etc.) A prelucra prin desprindere de aşchii; 2. (seminţe) A curăţa de coajă; a decoji; a decortica; 3. pop. (aşezări omeneşti) A şterge de pe faţa pământului; 4. fig. (bunuri materiale străine) A-şi însuşi prin abuz de putere.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba slavă: razloţiti; limba sârbă: razlušiti (DEX ’09).
