Cum se pronunță: editorial II
EDITORIAL, editoriale, substantiv neutru: Articol de ziar sau de revistă care exprimă punctul de vedere oficial al redacţiei într-o problemă actuală şi importantă....
Cum se pronunță: editorialist
EDITORIALIST, -Ă, editorialiști, -ste, substantiv masculin și feminin: Persoană care scrie editoriale (într-un ziar, revistă etc.). Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: editură
EDITURĂ, edituri, substantiv feminin: Instituţie specializată pentru editare (de cărţi, periodice, compoziţii muzicale etc.). Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: educat
EDUCAT, -Ă, educați, -te, adjectiv: Care a primit educaţie; manierat; politicos; civilizat. Sursa: DEX ’09 Sinonime: cult (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie:...
Cum se pronunță: educativ
EDUCATIV, -Ă, educativi, -e, adjectiv 1. Care ţine de educaţie; propriu educaţiei; 2. Care contribuie la educaţie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: educațional,...
Cum se pronunță: rozător II
ROZĂTOR, rozătoare, substantiv neutru 1. (la plural) Ordin de mamifere dăunătoare, cu dinţii incisivi foarte viguroşi, adaptaţi pentru roadere (reprezentanţi:...
Cum se pronunță: rovină
ROVINĂ, rovine, substantiv feminin 1. Surpătură în pământ; 2. Teren mocirlos; mlaştină. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (reg.) ropină, băltoacă, mlaștină,...
Cum se pronunță: rourică
ROURICĂ, rourele, substantiv feminin: Plantă erbacee acvatică cu tulpina orizontală, lemnoasă, cu frunze late, cu inflorescenţă spiciformă şi cu fructe...
Cum se pronunță: rouă
ROUĂ, substantiv feminin 1. Picături mici de apă care se formează prin condensarea vaporilor din atmosferă şi care se depun pe suprafaţa pământului în...
Cum se pronunță: răspânditor
RĂSPÂNDITOR, -OARE, răspânditori, -oare, substantiv masculin și feminin: Persoană care răspândeşte ceva (ştiri, idei etc.); popularizator, propagator;...
Cum se pronunță: răscol
RĂSCOL, răscoale, substantiv neutru 1. Bară de lemn prevăzută la capete cu câte o gaură în care intră carâmbii de sus ai loitrelor; 2. (pop.) Desfacere...
Cum se pronunță: răcoritor
RĂCORITOR, -OARE, răcoritori, -oare, adjectiv (și substantiv): Care răcoreşte; care produce răcoare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: răcoros, (rar) răcorit,...
