Cum se pronunță: caravă
CARAVĂ, carave, substantiv feminin: Unealtă de pescuit cu care se prind plătici şi şalăi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09)....
Cum se pronunță: caravanserai
CARAVANSERAI, caravanseraiuri, substantiv neutru: (la popoarele orientale) Han mare unde fac popas caravanele. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: caravană
CARAVANĂ, caravane, substantiv feminin 1. Convoi de oameni şi de animale de transport (de obicei cămile) care transportă bagaje şi persoane prin deşerturi;...
Cum se pronunță: caraulă
CARAULĂ, caraule, substantiv femnin (înv.) 1. Supraveghere menită să păstreze neschimbată o stare de lucruri; pază; strajă; gardă; 2. Soldat sau grup de...
Cum se pronunță: carat
CARAT, carate, substantiv neutru 1. Cantitate de aur curat conţinută într-un aliaj egală cu a 24-a parte din masa totală; 2. Unitate de măsură pentru masa...
Cum se pronunță: caras
CARAS, carași, substantiv masculin: Peşte dulcicol din familia crapilor, de culoare gălbuie-aurie, având corp plat şi cap mic. Sursa: DEX ’09 Sinonime:...
Cum se pronunță: carapace
CARAPACE, carapace, substantiv feminin: Înveliş tare (chitinos, calcaros, osos) care protejează corpul unor animale (raci, broaşte-ţestoase etc.). Sursa: DEX...
Cum se pronunță: carantină
CARANTINĂ, carantine, substantiv feminin 1. Izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivităţi care a fost în contact cu un bolnav contagios sau care...
Cum se pronunță: caramel
CARAMEL, substantiv neutru: Produs obţinut prin topirea zahărului şi folosit în cofetărie, la colorarea unor băuturi sau alimente. Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: caramea
CARAMEA, caramele, substantiv feminin: Bomboană făcută din caramel, cu adaos de substanţe aromatice şi colorante. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: carambol
CARAMBOL, caramboluri, substantiv neutru 1. (la jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a două bile străine; 2. (fig. fam.) Situaţie încurcată; neînţelegere;...
Cum se pronunță: caraghioslâc
CARAGHIOSLÂC, caraghioslâcuri, substantiv neutru: Vorbă sau acţiune care provoacă râsul. Sursa: DEX ’09 Sinonime: bufonerie (Sursă: Sinonime 2002)....
