Cum se pronunță: a răbui
A RĂBUI, răbuiesc, verb: (reg.) A unge cu răbuială. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: reiben (DEX ’09)....
Cum se pronunță: a răbufni
A RĂBUFNI, răbufnesc, verb: 1. A produce un zgomot înfundat, scurt şi foarte puternic; a bufni foarte tare; 2. (despre zgomote) A se auzi departe; a răsuna...
Cum se pronunță: a răboji
A RĂBOJI, răbojesc, verb: (rar) A însemna pe răboj. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din răboj (DEX ’09)....
Cum se pronunță: a răbda
A RĂBDA, rabd, verb: 1. (suferinţe fizice sau morale) A îndura cu tărie şi calm; a suferi; a suporta; 2. A admite în mod conştient şi tacit; a îngădui;...
Cum se pronunță: a frige
A FRIGE, frig, verb 1. (alimente, în special carne sau peşte) A prepara prin supunere la acţiunea focului (în tigaie, în ceaun, la grătar, în frigare); 2....
Cum se pronunță: radiodiagnostic
RADIODIAGNOSTIC, radiodiagnostice, substantiv neutru: (med.) Diagnostic stabilit în urma unui examen radiologic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: radiocomunicație
RADIOCOMUNICAȚIE, radiocomunicații, substantiv feminin: Comunicaţie prin unde radio. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: radiocommunication...
Cum se pronunță: radiocompas
RADIOCOMPAS, radiocompasuri, substantiv neutru: Aparat instalat la bordul unei aeronave care determină automat direcţia spre radioemiţătoarele (radiofarurile)...
Cum se pronunță: radiocomandă
RADIOCOMANDĂ, radiocomenzi, substantiv feminin: Comandă transmisă prin undele radio. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: radiocommande...
Cum se pronunță: radiochimie
RADIOCHIMIE, substantiv feminin: Ramură a chimiei care se ocupă cu studierea modificărilor chimice provocate de radiaţiile ionizante. Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: radiobiologie
RADIOBIOLOGIE, substantiv feminin: Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul influenţei radiaţiilor ionizante asupra biosferei. Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: radioastronomic
RADIOASTRONOMIC, -Ă, radioastronomici, -e, adjectiv: Care ţine de radioastronomie; propriu radioastronomiei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit...
