Cum se pronunță: țărancă
ȚĂRANCĂ, țărănci, substantiv feminin – Femeie care trăiește în mediul rural și se îndeletnicește cu agricultura. (G.-D. țărancei și țărăncii)...
Cum se pronunță: țăran
ȚĂRAN, țărani, substantiv masculin – 1) Persoană care trăiește în mediul rural și se îndeletnicește cu agricultura. 2) Persoană care face parte...
Cum se pronunță: țăpoi
ȚĂPOI, țăpoaie, substantiv neutru – 1) Furcă cu coadă lungă, cu două coarne drepte, folosită la ridicarea snopilor, cocenilor etc. 2) Prăjină la...
Cum se pronunță: țăndărică
ȚĂNDĂRICĂ, țăndărele, substantiv feminin – fig. (diminutiv de la “țandără”) Om mic de statură. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt...
Cum se pronunță: a țăndări
A ȚĂNDĂRI, țăndăresc, tranzitiv – (rar) A preface în țăndări. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din substantivul “țandără”...
Cum se pronuntă: țăcănit
ȚĂCĂNIT, țăcănituri, substantiv neutru – 1) v. “A țăcăni” și “A se țăcăni”. 2) Zgomot caracteristic, produs de un obiect...
Cum se pronuntă: a se țăcăni
A SE ȚĂCĂNI, mă țăcănesc, intranz. – A-și pierde judecata; a se țăcăni; a se sminti; a se scrânti; a înnebuni; a se trăsni; a se aliena. Sursa:...
Cum se pronunță: a țăcăni
A ȚĂCĂNI, țăcănesc, verb – 1. intranz. A lovi repetat, producând un zgomot ritmic; a produce țăcănituri; a face “țac-țac”. 2. tranz....
Cum se pronunță: țăcălie
ȚĂCĂLIE, țăcălii, substantiv feminin – Barbă mică și ascuțită, lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; barbișon; cioc. Sursă: DEX ’09...
Cum se pronunță: țață
ȚAȚĂ, țațe, substantiv feminin, popular – (folosit și ca termen de adresare) 1) Soră 9sau vară) a unuia dintre părinți, luată în raport cu copiii...
Cum se pronunță: țarțam
ȚARȚAM, țarțamuri, substantiv neutru – reg. 1) Garnitură din franjuri, ciucuri sau horbote, aplicată pe marginea unei țesături. 2) la pl. Obiecte mărunte,...
Cum se pronunță: țarist
ȚARIST I, țaristă (-ști, –ste), adjectiv – Care ține de țarism; propriu țarismului. Regim -. ȚARIST II, țaristă (-ști, –ste), substantiv...
