ȚĂPOI, țăpoaie, substantiv neutru – 1) Furcă cu coadă lungă, cu două coarne drepte, folosită la ridicarea snopilor, cocenilor etc. 2) Prăjină la capătul căreia este fixat sacul de pescuit. 3) Căpriorul de mijloc al unei case țărănești.
Sursă: DEX ’09
Etimologie: Cuvânt format din “țeapă” + sufixul “-oi”
