Cum se pronunță: a smoli
A SMOLI~esc, vb. tranz. 1) A acoperi cu (un strat de) smoală (în scop protector). 2) A face să se smolească. Din sl. smola. Etimologie: Cuvânt provenit din...
Cum se pronunță: a se snopi
A SE SNOPI mă ~esc, vb. intranz. A face (concomitent) schimb de bătăi (cu cineva). Din sl. snopu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă snopu. (sursa...
Cum se pronunță: a se smulge
A SE SMULGE mă smulg, vb. intranz. 1) A se rupe brusc din locul de aflare. 2) A se da la o parte printr-o mișcare bruscă. 3) A înceta de a mai fi împreună;...
Cum se pronunță: a se smuci
A SE SMUCI mă ~esc, vb. intranz. (despre ființe) A produce mișcări bruște și convulsive (din cauza unor dureri puternice sau pentru a scăpa dintr-o strânsoare);...
Cum se pronunță: a se smoli
A SE SMOLI mă ~esc, vb. intranz. A deveni negru (ca smoala). Din sl. smola. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smola. (sursa DEX ’09)...
Cum se pronunță: soare
SOARE sori substantiv masculin, 1) astr. Astru central, incandescent și luminos, în jurul căruia se rotește Pământul și celelalte planete ale sistemului nostru...
Cum se pronunță: rec
REC, recuri, substantiv neutru: Bară fixă pe care se fac exerciţii de gimnastică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Reck...
Cum se pronunță: recalcitrant
RECALCITRANT, -Ă, recalcitranți, -te, adjectiv: Care se opune cu îndărătnicie; care nu se lasă convins; încăpăţânat; îndărătnic; refractar. Sursa:...
Cum se pronunță: rebut
REBUT, rebuturi, substantiv neutru: Produs care nu corespunde cerinţelor prevăzute de standard şi nu poate fi utilizat în conformitate cu destinaţia lui. Sursa:...
Cum se pronunță: realizare
REALIZARE, realizări, substantiv feminin 1. v. a realiza; 2. Rezultat al unei munci; lucru realizat. Sursa: DEX ’09 Sinonime: executare, creare, înfăptuire,...
Cum se pronunță: realizabil
REALIZABIL, -Ă, realizabili, -e, adjectiv: Care poate fi realizat; care se pretează la realizare; real. Sursa: DEX ’09 Sinonime: posibil (Sursă: Sinonime...
Cum se pronunță: realitate
REALITATE, realități, substantiv feminin 1. Existenţă obiectivă; stare reală; 2. Lucru concret, care există în mod real; 3. Caracter real; 4. Lume înconjurătoare,...
