Cum se pronunță: paranimfă
PARANIMFĂ, paranimfe, substantiv feminin – rar Fată care însoțește mireasa la cununie, având anumite atribuții la nuntă. Sursă: NODEX (2002) Etimologie:...
Cum se pronunță: paramnezie
PARAMNEZIE, paramnezii, substantiv feminin – Stare patologică constând în tulburări ale memoriei, în confundarea evenimentelor reale cu cele imaginare...
Cum se pronunță: paramilitar
PARAMILITAR, paramilitară (~i, ~e), adjectiv – (despre obiectivități sau organizații civile) Care are caracter militar. Sursă: NODEX (2009) Etimologie:...
Cum se pronunță: parametru
PARAMETRU, parametri, substantiv masculin – 1. Mărime ale cărei valori servesc pentru a distinge elementele unei mulțimi. 2. Mărime (constantă) care caracterizează...
Cum se pronunță: parametric
PARAMETRIC, parametrică (~ci, ~ce), adjectiv – Care ține de parametru; propriu parametrului. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba...
Cum se pronunță: parament
PARAMENT, paramente, substantiv neutru – 1. Parte exterioară a unei construcții, acoperită cu blocuri regulate de piatră. 2. Material cu care se acoperă...
Cum se pronunță: paralizie
PARALIZIE, paralizii, substantiv feminin – Stare patologică provocată de anumite leziuni ale sistemului nervos și manifestată prin incapacitatea de a face...
Cum se pronunță: paralizant
PARALIZANT, paralizantă (~ți, ~te), adjectiv – Care paralizează. Emoție ~tă. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “paralysant”...
Cum se pronunță: paralitic
PARALITIC, paralitică (~ci, ~ce), adjectiv şi substantiv feminin și masculin – Scriere considerată la periferia creației literare propriu-zise. Sursă:...
Cum se pronunță: a snopi
A SNOPI~esc, vb. tranz. 1) rar (cereale) A lega în snopi. 2) pop. A bate foarte tare; a zdrobi în bătăi; a făcălui; a stropși; a stâlci; a tăbăci; a toropi....
Cum se pronunță: a smulge
A SMULGE smulg, vb. tranz. 1) (obiecte) A trage cu putere pentru a scoate sau a schimba locul de aflare. ~ iarbă. ◊ A-și ~ barba (sau părul din cap) a-și exterioriza...
Cum se pronunță: a smuci
A SMUCI~esc 1. vb tranz. (obiecte) A trage brusc și cu putere pentru a scoate sau pentru a schimba locul de aflare. 2. intranz. (despre arme de foc, mecanisme etc.)...
