Cum se pronunță: iederă
IEDERĂ, iedere, substantiv feminin. Înseamnă: Arbust agăţător, cu frunze verzi, lucioase şi persistente, şi cu flori mici, galbene-verzui (cultivat deseori...
Cum se pronunță: ied
IED, iezi, substantiv masculin. Înseamnă: Pui de sex masculin al caprei sau al căprioarei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină:...
Cum se pronunță: idolatru
IDOLATRU, -Ă, idolatri, -e, substantiv (masculin și feminin) și adjectiv. Înseamnă: 1. Care crede în idoli; care se închină la idoli; 2. fig. Care idolatrizează;...
Cum se pronunță: idolatrie
IDOLATRIE, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Credință în idoli; închinare la idoli; 2. fig. Dragoste sau admirație exagerată (față de cineva sau de ceva);...
Cum se pronunță: idol
IDOL, idoli, substantiv masculin. Înseamnă: 1. Reprezentare antropomorfă a unei divinităţi (în formă de statuie, imagine etc.), constituind obiect de adoraţie...
Cum se pronunță: ido
IDO, substantiv feminin invariabil. Înseamnă: Limba artificială internațională creată prin simplificarea limbii esperanto. Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: idiș
IDIȘ, substantiv neutru. Înseamnă: Idiom german (cu elemente ebraice, slave și romanice) vorbit de unele populații evreiești. Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: a idolatriza
A IDOLATRIZA, idolatrizez, verb. Înseamnă: 1. (fiinţe sau lucruri) A trata cu dragoste sau cu admiraţie exagerată; a iubi ca pe un idol; a diviniza; a deifica;...
Cum se pronunță: stupar
STUPAR ~i substantiv masculin, Lucrător specializat în creșterea și îngrijirea albinelor; albinar; prisăcar; apicultor. Din lat. stupus + suf. ~ar. Etimologie:...
Cum se pronunță: stupă
STUPĂ substantiv feminin, 1) Cânepă rămasă între dinții daracului după scoaterea fuiorului; câlți. 2) Dop de câlți sau de hârtie care se bagă în armă...
Cum se pronunță: stup
STUP ~i substantiv masculin, 1) Adăpost (natural sau făcut de oameni) pentru albine, în care acestea produc mierea; știubei. A fi ~ de bani a avea foarte mulți...
Cum se pronunță: stufos
STUFOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) rar (despre terenuri) adj., Care este acoperit cu stuf; pe care crește stuf. 2) (despre arbori) Care are ramuri (și frunze) multe...
