Cum se pronunță: scriitorime
SCRIITORIME, substantiv feminin, 1) Totalitate a scriitorilor; tagmă scriitoricească. 2) Mulțime de scriitori. . Din lat. scribere+ suf. ~ime. Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: scrijea
SCRIJEA, ~ele, substantiv feminin, reg. 1) Felie foarte subțire (dintr-un aliment, dintr-o legumă, dintr-un fruct). ~ de harbuz. 2) Varză murată în foi (folosită,...
Cum se pronunță: scriitoricesc
SCRIITORICESC, ~ească (~ești) adj., Care este caracteristic pentru scriitori; propriu scriitorilor. Activitate ~ească. Din lat. scribere+ suf. ~icesc. Etimologie:...
Cum se pronunță: scriitor
SCRIITOR,~oare( ~ori, ~oare), substantiv masculin și feminin, 1) Autor de opere literare. 2) înv. Slujbaș care scria acte, petiții, scrisori. 3) înv. Secretar...
Cum se pronunță: scriere
SCRIERE, ~i, substantive feminin, 1) v. A SCRIE. 2) Sistem de semne grafice. ~ pictografică. 3) Mod de redare a semnelor grafice. ~ cursivă. 4) Creație spirituală...
Cum se pronunță: a scrima
A SCRIMA,~ez, vb. intranz. A practica scrima. Din fr. escrimer. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză escrimer. (DEX ’09)...
Cum se pronunță: a scrijeli
A SCRIJELI,~esc, vb. tranz. 1) (obiecte) A tăia la suprafață cu o unealtă ascuțită. 2) (imagini) A reprezenta prin tăiere (pe suprafața unui obiect). . Din...
Cum se pronunță: secară
SECARĂ substantiv feminin, 1) Plantă erbacee cerealieră cu paiul mai lung și cu spicul mai subțire și mai aspru decât la grâu. 2) Boabele acestei plante....
Cum se pronunță: secantă
SECANTĂ ~e, substantiv feminin, 1) Linie dreaptă care intersectează o linie curbă în două (sau mai multe) puncte. 2) mat. Funcție trigonometrică a unghiului...
Cum se pronunță: secant
SECANT ~tă, (~ți, ~te), adj. (despre drepte, curbe) Care întretaie o dreaptă sau un plan. Plan ~ plan care intersectează una sau mai multe suprafețe. Din...
Cum se pronunță: sec
SEC, seacă (seci), adj. 1) Care este lipsit de apă sau de umezeală; uscat. Teren ~. Tuse seacă tuse fără expectorație. Ger ~ ger uscat, fără zăpadă....
Cum se pronunță: sebum
SEBUM, substantiv neutru, Substanță grasă produsă de glandele sebacee. Din fr. sébum, lat. sebum. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sébum. (DEX...
