Cum se pronunță: agă

AGĂ, agi, substantiv masculin (Înv.) 1. Ofiter (comandant) din armata otomană. 2. Titlu dat comandantului pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şefului agiei. 3. Persoană care avea titlul de agă Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: ağa (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: agavă

AGAVĂ, agave, substativ feminin Nume dat mai multor plante ornamentale, cu frunze lungi până la 2 m, late şi groase, cu spini pe margini, originare din Americ (Agave); din fibrele frunzelor uneia dintre specii (Agave americana) se fac frânghii şi diferite ţesături. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: agave (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: agatârși

AGATÂRȘI substantiv masculin plural Populaţie scitică, amintită de Herodot ca locuind în sec. VI î.H. în regiunea cursului mijlociu al Mureşului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: agathyrsi (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a agesti

AGESTI, agestesc, verb IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind buşteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre buşteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. Fig. (Despre oameni) A se pripăşi, a se aciua. Sursa: DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a agăța

AGĂTA, agățat, verb I. 1. Tranz. A atârna, a suspenda ceva de un cârlig, de un cui etc.; a spânzura. A prinde fără voie o ţesătură într-un obiect ascuțit, care o găureşte sau o rupe. Refl. (Despre tesături) A se rupe, prinzându-se într-un obiect ascuţit. (Fam.) A acosta o persoană (de sex opus). 2. Refl. […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: agat

AGAT, agate, substantiv neutru 1. Varietate cristalină de silice, cu benzi divers colorate, folosită ca piatră semipretioasă. 2. (în forma agată) Literă cu corpul de 5,16 puncte tipografice. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: agate (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →