ADIȚIONARE, adiționări, substantiv feminin Actiunea de a adiționa şi rezultatul ei: adunare, adăugare. Sursa: DEX ’09
A
Cum se pronunță: adițional
ADIŢIONAL, -A, adiţionali, -e, adjectiv Care se adaugă sau care trebuie adăugat. Taxe aditionale. Act adițional. Convorbire adițională (şi substantivat, f.) = convorbire telefonică suplimentară în raport cu numărul de convorbiri incluse în prețul fix al abonamentului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: additionnel (DEX ’09).
Cum se pronunță: a adiționa
ADIȚIONA, adiționez, verb I. Tranz. A aduna, a adăuga. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: additionner (DEX ’09).
Cum se pronunță: adiție
ADIȚIE substantiv feminin 1. (Chim.) Adăugare. Reactie de adiţie = reactie chimică prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă cu caracter nesaturat. 2. (Fiziol.; în sintagma) Adiţie latentă = aparitie a unei reacții fiziologice într-un organism în urma mai multor excitații succesive; sumație. 3. (Mat.) Adunare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din […]
Cum se pronunță: aditivitate
ADITIVITATE substantiv feminin Proprietate a unei mărimi, a unei constante, a unei funcții etc. de a fi aditivă. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: aditiv
ADITIV, -A, aditivi, -e, adjectiv, substantiv masculin 1. Adj. (Mat.) Referitor la operatia de adunare. 2. S.m. Substanţă care se adaugă unui produs pentru a-i ameliora proprietăţile sau pentru a obține noi calități. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: additif (DEX ’09).
Cum se pronunță: adipsie
ADIPSIE substantiv feminin Lipsă parţială sau totală a senzației de sete. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adipsie. (DEX ’09).
Cum se pronunță: ad litteram
AD LITTERAM locuțiune adjectivală, locuțiune adverbială Cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; întocmai, literal, textual. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Expresie latinească
Cum se pronunță: ad libitum
AD LIBITUM locuțiune adjectivală, locuțiune adverbială După voie, după faptă, după plac; oricum. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină.
Cum se pronunță: a admira
ADMIRA, admir, verb I. Tranz. A privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de încântare, de stimă etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: admirer și admirari (DEX ’09).
