ADJUDECA, adjudec, verb Tranz. A atribui (prin hotărâre judecătorească) un bun scos la licitație persoanei care oferă prețul cel mai mare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: adjudicare (DEX ’09).
A
Cum se pronunță: adjoncțiune
ADJONCȚIUNE, adjoncţiuni, substantiv feminin Unire; adăugare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adjonction (DEX ’09).
Cum se pronunță: adjectivizat
ADJECTIVIZAT, -A, adjectivizați, -te, adjectiv Transformat in adjectiv; adjectivat. – V. adjectiviza. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: adjectivizare
ADJECTIVIZARE, adjectivizări, substantiv feminin Faptul de a (se) adjectiviza; adjectivare. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: a adjectiviza
ADJECTIVIZA, adjectivizez, verb 1. Refl. şi tranz. (Gram.) A (se) transforma în adjectiv; a (se) adjectiva. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: adjectivat
ADJECTIVAT, -A, adjectivați, -te, adjectiv (Rar) Adjectivizat. -V. adjectiva. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: adjectivare
ADJECTIVARE, adjectivări, substantiv feminin (Rar) Adjectivizare. – V. adjectiva. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: adjectival
ADJECTIVAL, -Ă, adjectivali, -e, adjectiv Care este exprimat printr-un adjectiv. Atribut adjectival. Articol adjectival = articol hotărât, cu forme speciale, care însoteşte un adjectiv determinant al unui substantiv articulat sau al unui nume propriu. Care are funcţia de adjectiv. Locuţiune adjectivală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adjectival (DEX ’09).
Cum se pronunță: adjectiv
ADJECTIV, adjective, substantiv neutru Parte de vorbire flexibilă care arată o însuşire a unui obiect sau a unei fiinţe şi determină numele acestora, acordându-se cu ele în gen, număr şi caz. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adjectif și adjectivum (DEX ’09).
Cum se pronunță: adiționat
ADIȚIONAT, -A, adiționați, -te, adjectiv Adunat, adăugat. Sursa: DEX ’09
