ADĂOGI verb IV v. adăuga. Sursa: DEX ’09
A
Cum se pronunță: adăogare
ADĂOGARE substantiv feminin v. adăugare. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: adălmaș
ADĂLMAŞ substantiv neutru v. aldămaș. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: adaus
ADAUS substantiv neutru v. adaos. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: adaptor
ADAPTOR, adaptoare, substantiv neutru Dispozitiv intermediar de conexiune directă între două (sau mai multe) sisteme (subsisteme) cu caracteristici diferite. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adapteur (DEX ’09).
Cum se pronunță: adaptiv
ADAPTIV, -Ă, adaptivi, -e, adjectiv (Rar) Care se poate adapta. – Adapta + suf. -iv. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: adaptație
ADAPTAȚIE, adaptații, substantiv feminin (Înv.) Adaptare (1). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adaptation (DEX ’09).
Cum se pronunță: adaptat
ADAPTAT, -A, adaptați, -te, adjectiv 1. Care a fost transformat pentru a corespunde anumitor cerințe sau pentru a fi întrebuințat în anumite împrejurări; care a devenit apt pentru ceva. 2. (Despre organisme) Care a suferit un proces de adaptare (2). 3. (Despre textele literare) Căruia i s-au adus modificări în vederea reprezentării lui pe scenă, […]
Cum se pronunță: adaptare
ADAPTARE, adaptări, substantiv feminin 1. Acţiunea de a (se) adapta şi rezultatul ei; (concr.) lucru modificat, ajustat; adaptaţie. 2. (Biol.) Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice şi a funcţiunilor fiziologice ale vieţuitoarelor în raport cu mediul înconjurător. 3. (In sintagma) Adaptare literară = dramatizare, ecranizare etc. […]
Cum se pronunță: adaptabilitate
ADAPTABILITATE substantiv feminin Însuşirea de a fi adaptabil. – Adaptabil + suf. -itate. Sursa: DEX ’09
