A

ADAGIU, adagii, substantiv neutru Maximă, sentinţă, aforism. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adage și adagium (DEX ’09).

ADAGIO adverb, substantiv neutru 1. Adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În tempo lent, rar. 2. S.n. (Parte dintr-o) compoziţie muzicală care se cântă într-un tempo lent. Prima parte lentă, executată de doi solişti, într-un balet clasic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: adagio (DEX ’09).

ADAGIETTO adverb (Indică modul de executare a unei lucrări muzicale) Mai puţin lent decât adagio. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: adagietto (DEX ’09).

ADACTILIE substantiv feminin Malformatie congenitală care constă în absența tuturor degetelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adactylie (DEX ’09).

ACVITANIAN, -Ă, acvitanieni, -e, substantiv neutru, adjectiv (Geol.) 1. S. n. Ultimul etaj al oligocenului, considerat şi primul etaj al miocenului. 2. Adj. Care se referă la vârsta şi la formațiile acvitanianului (1), care aparţine acvitanianului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aquitanien (DEX ’09).

ACVILON substantiv neutru Vânt de miazănoapte; crivăţ. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: aquilon și aquilo, -onis (DEX ’09).

ACVILIN, -A, acviline, adjective (În sintagmele) Nas acvilin = nas coroiat (ca ciocul acvilei). Privire acvilină = privire aspră, pătrunzătoare, tăioasă (caracteristică acvilelor) Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: aquilin și aquilinus (DEX ’09).

ACVILIDĂ, acvilide, substantiv feminin (La pl.) Familie de păsări răpitoare, având ca tip principal acvila (1); (şi la sg.) pasăre care face parte din această familie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aquilidés (DEX ’09).

ACVIFER, -A, acviferi, -e, adjectiv Care conţine apă. Strat acvifer. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aquifère (DEX ’09).

ACVATUBULAR, -Ă, acvatubulari, -e, adjectiv (Despre cazane de aburi) în care apa circulă prin tevi, încălzite la exterior de agentul de încălzire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: acqua-tubulaire (DEX ’09).