ACUMA adverb v. acum. Sursa: DEX ’09
A
Cum se pronunță: acum
ACUM adverb 1. În prezent, în momentul de față; actualmente. Expr. Acui acu= a sosit clipa hotărâtoare. În împrejurările actuale. 2. Îndată, imediat, numaídecât, acuşi, acuşica, amuşi. 3. Înainte cu… Acum doi ani. Var – acú, acúma adv. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: eccum modo (DEX ’09).
Cum se pronunță: aculturație
ACULTURAȚIE substantiv feminin Preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură materială şi spirituală sau a întregii culturi a altei comunităţi aflate pe o treaptă superioară de dezvoltare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: acculturation (DEX ’09).
Cum se pronunță: aculeu
ACULEU, aculei, substantiv masculin Ghimpe, spin Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: aculeus (DEX ’09).
Cum se pronunță: aculeol
ACULEOL, aculeoli, substantiv masculin Ac mic al unor plante; ghimpe, spin. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aculéole (DEX ’09).
Cum se pronunță: aculeiform
ACULEIFORM, -Ă, aculeiformi, -e, adjectiv De forma unui ac. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aculéiforme (DEX ’09).
Cum se pronunță: aculeat
ACULEAT, -A, aculeați, -te, adjectiv, substanitv feminin 1. Adj. (Despre insecte) Care are ac. 2. S.f. (La pl.) Grup de insecte himenoptere care au ovipozitorul terminat cu un ac; (şi la sg.) insectă care face parte din acest grup. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: aculéate și aculeatus (DEX ’09).
Cum se pronunță: acuitate
ACUITATE substantiv feminin 1. Capacitate a organelor de simt dea percepe excitații oricât de slabe şi de a diferenţia excitații foarte asemănătoare între ele; ascuțime, agerime. Loc. adv. Cu acuitate = cu necesitate, în mod imperios. 2. Grad de înălţime pe care îl poate atinge o voce sau un instrument muzical. Sursa: DEX ’09 Etimologie: […]
Cum se pronunță: acuarelist
ACUARELIST, -Ă, acuarelişti, -ste, substantiv masculin şi feminin Pictor specializat în acuarelă Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aquarelliste (DEX ’09).
Cum se pronunță: acuarelă
ACUARELĂ, acuarele, substantiv feminin 1. Tehnică picturală în care sunt întrebuințate culori diluate cu apă. 2. Vopsea solidă care se întrebuintează în acuarelă (1). 3. Pictură executată în acuarelă (1). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aquarelle (DEX ’09).

