ACUSTICIAN, -Ă, acusticieni, -e, substantiv masculin şi feminin Specialist în acustică (II). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: acousticien (DEX ’09).
A
Cum se pronunță: acustic
ACUSTIC, -A, acustici, -ce, adjectiv, substantiv feminin I. Adj. Care emite, transmite sau recepționează sunete, care aparţine acusticii (II 1), privitor la acustică. Nervi acustici = a opta pereche de nervi cranieni. Tub acustic = tub lung care serveşte la transmiterea vocii pe nave, în puturi miniere etc. Comet acustic = dispozitiv cu ajutorul căruia […]
Cum se pronunță: acuratețe
ACURATEȚE substantiv feminin Grijă deosebită, atentie mare, exactitate în executarea unui lucru. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: accuratezza (DEX ’09).
Cum se pronunță: acurateță
ACURATEȚĂ substantiv feminin v. acuratețe. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: acurat
ACURAT, -A, acurați, -te, adjectiv Îngrijit, lucrat cu îngrijire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: accurato (DEX ’09).
Cum se pronunță: acupunctură
ACUPUNCTURĂ substantiv feminin Metodă terapeutică originară din China, bazată pe acţiune reflexă, care constă în înțeparea pielii, în anumite puncte ale corpului, cu ace metalice fine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: acupuncture (DEX ’09).
Cum se pronunță: acupunctor
ACUPUNCTOR, acupunctori, substantiv masculin Specialist în acupunctură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: acupuncteur (DEX ’09).
Cum se pronunță: acupresură
ACUPRESURĂ substantiv feminin (Med.) Metodă de tratament care constă în presarea sau masarea unor puncte ale tegumentului cu activitate biologică deosebită; presupunctură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: acupressure (DEX ’09).
Cum se pronunță: acuplare
ACUPLARE substantiv feminin Acțiunea de a acupla. – V. acupla. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: acuplaj
ACUPLAJ, acuplaje, substantiv neutru (Tehn.) Cuplaj. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: accouplage (DEX ’09).

