Cum se pronunță: căsean

CĂSEAN, căseni, substantiv masculin (înv.): Fiecare dintre persoanele care locuiesc împreună într-o casă, fiind legate între ele prin interese comune (de familie). Sursa: DEX ’09 Etimologie: casă + suf. -ean (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: căscăund

CĂSCĂUND, -Ă, căscăunzi, -de, adjectiv și substantiv (masculin și feminin): pop. (Persoana) care isi pierde vremea in zadar; (persoana) care da dovada de neglijenta, de dezinteres; gura-casca, nataflet, zapacit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: cascabundus (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: căscat I

CĂSCAT, -Ă, căscați, -te, adjectiv și substantiv 1. (Persoana) care sta (cu gura deschisa) privind neatent; 2. (Despre ochi) Holbat; 3. Care prezinta o deschizatura sau o crapatura. Sursa: DEX ’09 Sinonime: deschis, holbat, întredeschis, absent, distrat, neatent (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a căsca (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: căscat II

CĂSCAT, căscaturi, substantiv neutru 1. Faptul de a (se) casca; 2. Act reflex motor detenminat de oboseala centrilor nervosi. Sursa: DEX ’09 Sinonime: deschidere, căscătură (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a căsca (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: căsătorie

CĂSĂTORIE, căsătorii, substantiv feminin 1. Uniune legala, liber consimtita intre un barbat si o femeie pentru intemeierea unei familii; 2. Trai comun intre soti, viata conjugala; casnicie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop. și fam.) căpătuială, căpătuire, mariaj, (livr.) matrimoniu, partidă, unire, (pop.) însoțire, luare, cununie, însurătoare, măritiș, căsnicie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: căsător (înv. „soț” […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a cășuna

A CĂȘUNA, cășunez, verb 1. A-i veni cuiva o idee sau o pofta ciudata; 2. A manifesta in mod persistent un sentiment de antipatie sau de dragoste fata de cineva sau de ceva; 3. A se napusti asupra cuiva; 4. (pop.) A cauza, a pricinui. Sursa: DEX ’09 Sinonime: năzări, cauza, pricinui, produce, provoca (Sursă: […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a căsca

A CĂSCA, casc, verb 1. A deschide gura pentru a vorbi, pentru a striga, pentru a manca etc.; 2. A deschide gura mare printr-o miscare de inspirare adanca, urmata de o expiratie prelungita, ca semn de oboseala, plictiseala sau somn; 3. reflexiv (Despre obiecte) A se deschide (putin); a se crapa. Sursa: DEX ’09 Sinonime: […]

Vezi cum se pronunță →