CĂCIULOI, căciuloaie, substantiv neutru: Augmentativ al lui căciulă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: căciulă + suf. -oi (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: căciuliță
CĂCIULIȚĂ, căciulițe, substantiv feminin 1. Diminutiv al lui caciula; 2. Boneta purtata de femei si de copii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: tichie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Căciulă + suf. -iță (DEX ’09).
Cum se pronunță: căciulire
CĂCIULIRE, căciuliri, substantiv feminin: Faptul de a se caciuli; caciuleala, ploconire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a căciuli (DEX ’09).
Cum se pronunță: căciulie
CĂCIULIE, căciulii, substantiv feminin 1. Capatana de usturoi; 2. Maciulie de mac. Sursa: DEX ’09 Sinonime: capsulă, căpățână, gămălie, măciulie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Căciuli + suf. -ie (DEX ’09).
Cum se pronunță: căciuleală
CĂCIULEALĂ, căciuleli, substantiv feminin: Căciulire. Sursa: DEX ’09 Sinonime: înjosire, ploconeală, ploconire, umilire (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Căciuli + suf. -eală (DEX ’09).
Cum se pronunță: căciulă
CĂCIULĂ, căciuli, substantiv feminin 1. Obiect confectionat din blana de oaie sau de alt animal si care serveste la acoperirea capului; 2. Obiect in forma de caciula (care serveste ca acoperamiint pentru cosuri, canale etc.). Sursa: DEX ’09 Sinonime: (Mold. și Bucov.) cușmă, (Transilv. și prin Munt.) șapcă, pălărie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din […]
Cum se pronunță: a se cădea
A SE CĂDEA, se cade, verb: A reveni cuiva, a se cuveni. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: cadere (DEX ’09).
Cum se pronunță: a (se) căciuli
A (SE) CĂCIULI, (mă) căciulesc, verb: A se ploconi in fata cuiva spre a obtine ceva; a cere ceva in chip umil; a se pleca. Sursa: DEX ’09 Sinonime: înjosi, ploconi, umili (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Din căciulă (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cădelnița
A CĂDELNIȚA, cădelnițez, verb 1. A misca (intr-o parte si intr-alta) cadelnita, afumand cu tamaie; a tamaia; 2. A aduce cuiva laude exagerate, lingusitoare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (bis.) a tămâia, (înv. și reg.) a cădi (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din cădelniță (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cădea
A CĂDEA, cad, verb I. 1. A se deplasa de sus in jos datorita greutatii, a se lasa in jos; a pica; 2. (Despre dinti, par, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul unde era fixat; 3. A se lasa in jos continuand sa fie prins; a atarna, a se pleca; 4. A se rasturna, […]
