CARACTEROLOGIE, substantiv feminin: Disciplină ştiinţifică care studiază structura şi dezvoltarea caracterelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caractérologie (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: caracterologic
CARACTEROLOGIC, -Ă, caracterologici, -ce, adjectiv: Care ţine de caracterologie; propriu caracterologiei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caractérologique (DEX ’09).
Cum se pronunță: caracterolog
CARACTEROLOG, -Ă, caracterologi, -ge, substantiv masculin și feminin: Specialist în caracterologie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caractérologue (DEX ’09).
Cum se pronunță: caprifoliacee
CAPRIFOLIACEE, caprifoliacee, substantiv feminin 1. (la plural) Familie de plante gamopetale cultivate în scopuri decorative (reprezentanţi: caprifoiul, lianele etc.); 2. Plantă din această familie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caprifoliacées (DEX ’09).
Cum se pronunță: caprifoi
CAPRIFOI, substantiv masculin: Specie de arbuşti cu flori divers colorate, cultivată în scopuri decorative. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv. și reg.) cașie, crețușcă, cununiță, salbă-moale, vonicer (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: caprifolium (DEX ’09).
Cum se pronunță: capricorn
CAPRICORN, substantiv masculin 1. Constelaţie din emisfera australă; 2. Unul dintre semnele zodiacului (reprezentat printr-un țap). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: capricorne; limba latină: capricornus (DEX ’09).
Cum se pronunță: capriciu
CAPRICIU, capricii, substantiv neutru 1. Dispoziţie de moment neaşteptată şi, adesea, stranie, manifestată cu încăpăţânare; naz; toană; moft; 2. Compoziţie muzicală instrumentală sau vocală de formă liberă, având caracter de improvizaţie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: chef, fandoseală, fantezie, fason, fiță, grațiozități (pl.), maimuțăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, (pop. și fam.) pârțag, scălâmbăială, scălâmbăiere, […]
Cum se pronunță: capreolat
CAPREOLAT, -Ă, capreolați, -te, adjectiv 1. (despre un organ) Care are aspect de cârcel; 2. (despre plante) Care are cârcei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: capreolus (DEX ’09).
Cum se pronunță: capră
CAPRĂ, capre, substantiv feminin 1. (la plural) Gen de mamifere rumegătoare, paricopitate, cu coarne mari,păr lung şi neted, crescute pentru lapte, lână şi carne; 2. Animal din acest gen; 3. (art.) Obicei popular practicat de Anul Nou, constând în executarea unor dansuri şi figuri comice de o persoană mascată în chip de capră; 4. Personaj […]
Cum se pronunță: capotă
CAPOTĂ, capote, substantiv feminin 1. Capac care acoperă şi protejează motorul la automobile; 2. Acoperiş pliabil pentru autovehicule; 3. Învelitoare pentru angrenaje în vederea protejării lor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: capote (DEX ’09).
