CALIFICATIV, calificative, substantiv neutru 1. Termen prin care o persoană sau un lucru se include într-o anumită categorie pe baza trăsăturilor proprii; 2. Sistem de notare a sârguinţei la învăţătură şi a conduitei elevilor şi studenţilor; 3. Fiecare dintre indicaţiile („excepţional“, „foarte bine“, „bine“, „suficient“, „insuficient“) specifice acestui sistem de notare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: […]
C
Cum se pronunță: calificare
CALIFICARE, calificări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) califica; 2. Pregătire teoretică şi practică într-un anumit domeniu de activitate profesională; 3. Etapă eliminatorie într-un concurs sau într-o competiţie sportivă, în care se selectează concurenţii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv.) calificație, numire, (fig.) etichetare, taxare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a (se) califica (DEX ’09).
Cum se pronunță: califat
CALIFAT, califate, substantiv neutru 1. (în unele ţări musulmane) Teritoriu supus autorităţii unui calif; 2. Durată de domnie a unui calif sau a unei dinastii musulmane; 3. Demnitate de calif. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: califat (DEX ’09).
Cum se pronunță: calif
CALIF, califi, substantiv masculin: (la unele popoare musulmane) Conducător politic şi religios al statului, considerat drept succesor al lui Mahomed. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calife (DEX ’09).
Cum se pronunță: calico
CALICO, substantiv neutru: Pânză care imită pielea, folosită în legătoria de cărţi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: calico; limba franceză: calicot (DEX ’09).
Cum se pronunță: caliciu
CALICIU, calicii, substantiv neutru: Înveliş verde al florilor, constând din sepale separate sau unite între ele. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (bot.) cupă, (înv.) pahar, potir (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calice; limba latină: calyx, -cis (DEX ’09).
Cum se pronunță: calicime
CALICIME, substantiv feminin (colectiv de la calic) 1. Totalitate a calicilor (dintr-o ţară sau dintr-o localitate); 2. Mulţime de calici. Sursa: DEX ’09 Sinonime: sărăcime, cerșetorime (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: calic + suf. -ime (DEX ’09).
Cum se pronunță: calicie
CALICIE, substantiv feminin 1. Stare a celui calic; 2. Caracterul de a fi zgârcit; zgârcenie; avariţie; 3. Sărăcie extremă; mizerie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: zgârcenie, lipsă, mizerie, nevoie, sărăcie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: calic + suf. -ie (DEX ’09).
Cum se pronunță: calic
CALIC, -Ă, calici, -ce, adjectiv (și substantival) 1. (despre persoane) Care are o parte a corpului mutilată sau deformată; schilod; infirm; 2. Care este foarte sărac; care cerşeşte; cerşetor; milog; 3. Care face economii exagerate; avar; zgârcit. Sursa: DEX ’09 Sinonime: infirm, invalid, schilod, cerșetor, milog, zgârcit, sărac (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din […]
Cum se pronunță: caid
CAID, caiduri, substantiv neutru: (înv.) Caiet gros de format mare în care se includeau diferite date sau însemnări cu caracter administrativ, registru, dosar. Sursa: DEX ’09 Sinonime: arhivă, catastif, condică, registru (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kayd (DEX ’09).
