CEZAR, cezari, substantiv masculin 1. (în Roma antică; folosit şi ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător absolut al ţării; suveran; monarh; rege; rigă; 2. Moştenitor imperial. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: caesar (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: ceviană
CEVIANĂ, ceviene, substantiv feminin: (mat.) Dreaptă care uneşte un vârf al unui triunghi cu un punct de pe latura opusă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: céviene (DEX ’09).
Cum se pronunță: ceva III
CEVA, pronume nehotărât: Un obiect oarecare, neînsemnat, necunoscut, neidentificat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: ce + va (DEX ’09).
Cum se pronunță: ceva II
CEVA, adjectiv: Care este în cantitate mică; puţin; câtva. Sursa: DEX ’09 Etimologie: ce + va (DEX ’09).
Cum se pronunță: ceva I
CEVA, adverb: Puțin, măcar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: ce + va (DEX ’09).
Cum se pronunță: ceucă
CEUCĂ, ceuci, substantiv feminin: Pasăre de talie mică, cu ciocul scurt, puţin curbat, cu coadă lungă şi cu penaj negru-cenuşiu; stancă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară, limba sârbă: ţavka (DEX ’09).
Cum se pronunță: cețos
CEȚOS, -OASĂ, cețoși, -oase, adjectiv 1. (despre timp) Care se caracterizează prin ceaţă; neguros; 2. Care este învăluit de ceaţă; 3. (despre ochi, privire) Care vădeşte lipsă de luciditate; împăienjenit; tulbure; neguros; 4. (şi adverbial, fig.) (despre stil, mod de exprimare) Care este lipsit de claritate; neclar; nebulos. Sursa: DEX ’09 Etimologie: ceață + suf. […]
Cum se pronunță: cetonă
CETONĂ, cetone, substantiv feminin: Grup de compuşi organici, cu miros caracteristic, întrebuinţaţi în sinteza unor substanţe organice. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cétone (DEX ’09).
Cum se pronunță: cetiniș
CETINIȘ, cetinișuri, substantiv neutru 1. Loc unde cresc conifere; 2. Desiş de conifere. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cetină + suf. -iş (DEX ’09).
Cum se pronunță: a se cetlui
A SE CETLUI, mă cetluiesc, verb: A face (concomitent) schimb de bătăi (cu cineva). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: csatolni (DEX ’09).
