CEMENT, cementuri, substantiv neutru 1. Agent pulverulent care serveste la cementarea otelului; 2. (med.; in sintagma) Cement dentar= material folosit in obturatia provizorie a cariilor si la fixarea unor proteze. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cément (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: cenobiu
CENOBIU, cenobii, substantiv neutru: (biol.) Colonie imobilă de organisme unicelulare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: cenobio (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cementa
A CEMENTA, cementez, verb 1. A trata terrnochimic otelurile moi sau aliate, introducand carbon, crom, azot etc. in stratul lor superficial, pentru a obtine un strat dur cu mare rezistenta la uzura; 2. (med.) A obtura canalul unui dinte cu cement; 3. (med.) A fixa cu cement protezele pe dinti. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt […]
Cum se pronunță: cârciumioară
CÂRCIUMIOARĂ, cârciumioare, substantiv feminin: Diminutiv al lui cârciumă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cârciumă + suf. -ioară (DEX ’09).
Cum se pronunță: cârciumăriță
CÂRCIUMĂRIȚĂ, cârciumărițe, substantiv feminin: Cârciumăreasă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cârciumar + suf. -iță (DEX ’09).
Cum se pronunță: cârciumărit
CÂRCIUMĂRIT, substantiv neutru 1. (pop.) Faptul de a carciumari; ocupatia carciumarului sau a carciumaresei; 2. Impozit care era perceput in trecut pe carciumi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cârciumări (DEX ’09).
Cum se pronunță: cârciumăreasă
CÂRCIUMĂREASĂ, cârciumărese, substantiv feminin 1. Femeie care are in proprietate o carciuma; nevasta de carciumar; carciumarita; 2. Planta erbacee ornamentala cu frunze opuse, ovale, cu flori mari, divers colorate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cârciumar + suf. -easă (DEX ’09).
Cum se pronunță: cârciumar
CÂRCIUMAR, cârciumari, substantiv masculin: Proprietar al unei cârciumi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cârciumă + suf. -ar (DEX ’09).
Cum se pronunță: cârciumă
CÂRCIUMĂ, cârciumi, substantiv feminin: Local unde se consuma bauturi alcoolice (si mancaruri); birt. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (prin Transilv.) ceardă, (Transilv. și Bucov.) prepanație (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: krucima (DEX ’09).
Cum se pronunță: cârciocar
CÂRCIOCAR, cârciocari, substantiv masculin (reg.): Om caruia ii place cearta, procesele, care gaseste obiectie la orice; om carcotas. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cârciog + suf. -ar (DEX ’09).
