CÂRCIOC, cârciocuri, substantiv neutru (reg.): Tertip, șiretlic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană: krucok (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: cârcel
CÂRCEL, cârcei, substantiv masculin 1. (med.) Contractie brusca si involuntara a muschilor de la extremitati, insotita de obicei de senzatii dureroase; 2. Organ vegetal filiform, cu rol de sustinere a lastarilor pe diferite suporturi; 3. (zool.) Capusa. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba sârbă: krč (DEX ’09).
Cum se pronunță: cârceie
CÂRCEIE, cârceie, substantiv feminin: Piesă de lemn sau de fier la car, cu care se leagă tânjala de proțap (când se înjugă patru boi). Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunsocută (DEX ’09).
Cum se pronunță: cârcălit
CÂRCĂLIT, -Ă, cârcăliți, -te, adjectiv: (pop.; despre alimente) Fript numai pe deasupra; pârpălit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cârcăli (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cârciumări
A CÂRCIUMĂRI, cârciumăresc, verb: (pop.) A avea in proprietate o carciuma, a vinde sau a servi intr-o carciuma. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din cârciumar (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cârcâi
A CÂRCÂI, (pers. III) cârcâie, verb: (Despre unele pasari) A scoate sunete (neplacute) caracteristice speciei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: formație onomatopeică (DEX ’09).
Cum se pronunță: ceaslov
CEASLOV, ceasloave, substantiv neutru: Carte bisericeasca cuprinzand anumite rugaciuni si cantari pentru diferite ceasuri ale zilei si care servea candva si ca abecedar. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv.) orologhion (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: časoslovŭ (DEX ’09).
Cum se pronunță: ceas
CEAS, ceasuri, substantiv neutru 1. Interval de timp egal cu 60 de minute, ora; Spatiu, distanta care se poate parcurge in timp de o ora; Fiecare dintre cele 24 de parti in care este impartita o zi si care sunt marcate pe cadranul si cu acele unui ceasornic; 2. Moment, clipa, timp, vreme; Timpul dinaintea […]
Cum se pronunță: ceartă
CEARTĂ, certuri, substantiv feminin 1. Schimb de cuvinte aspre intre doua sau mai multe persoane; sfada, galceava; 2. (rar) Neintelegere, dusmanie, ura. Sursa: DEX ’09 Sinonime: neînțelegere, discuție, vorbă, zarvă, (pop.) gâlceavă, sfadă, admonestare, admonestație, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș (pop. și fam.) beșteleală, muștruluială, ocară, (înv. și reg.) înfruntare, probozeală, (reg.) […]
Cum se pronunță: cârtitor
CÂRTITOR, -OARE, cârtitori, -oare, adjectiv: (pop.) Care cârtește, care se arată mereu nemulțumit, care bombăne necontenit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a cârti + suf. -tor (DEX ’09).
