C

CÂRTIRE, cârtiri, substantiv feminin: (pop.) Acțiunea de a cârti. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cârti (DEX ’09).

CÂRTEALĂ, cârteli, substantiv feminin: (pop.) Faptul de a cârti; protest, murmur (de nemulțumire), critică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a cârti + suf. -eală (DEX ’09).

CÂRPUȘOARĂ, cârpușoare, substantiv feminin: Diminutiv al lui cârpă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cârpă + suf. -ușoară (DEX ’09).

CÂRPITURĂ, cârpituri, substantiv feminin 1. Reparație sumară sau prost executata; prin restricție: petic; 2. Obiect de îmbrăcăminte vechi, rupt (și peticit). Sursa: DEX ’09 Etimologie: a cârpi + suf. -tură (DEX ’09).

CÂRPIT, substantiv neutru: Cârpire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cârpi (DEX ’09).

CÂRPIRE, cârpiri, substantiv feminin: Acțiunea de a cârpi și rezultatul ei; cârpit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cârpi (DEX ’09).

CÂRPEALĂ, cârpeli, substantiv feminin: Faptul de a carpi (ceva sau pe cineva); (in special) reparatie sumara sau prost executata; carpitura. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a cârpi + suf. -eală (DEX ’09).

CÂRPĂTOR, cârpătoare, substantiv neutru (pop.) 1. Bucata de lemn rotunda, patrata sau dreptunghiulara, pe care se rastoarna mamaliga sau pe care se taie carnea, ceapa etc.; 2. Scandura sau masa (patrata) pe care se intinde aluatul. Sursa: DEX ’09 Sinonime: fund, tocător (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: coopertorium (DEX ’09).

CÂRPĂCITOR, -OARE, cârpăcitori, -oare, adjectiv: (rar) Care cârpăcește. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cârpaci + suf. -tor (DEX ’09).

CÂRPĂCIE, substantiv feminin: (înv.) Meseria cârpaciului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cârpaci + suf. -ie (DEX ’09).