CECMEGEA, cecmegele, substantiv feminin: (înv.) Sertar la tejghea, unde se tineau banii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: çekmece (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: cecitate
CECITATE, substantiv feminin 1. Absenta a vederii datorita unor leziuni ale mediilor transparente oculare, ale retinei, ale cailor nervoase sau ale centrilor vederii; ablepsie, orbire; 2. Cecitate psihica = pierdere a capacitatii de recunoastere a obiectelor cu ajutorul vazului; Cecitate verbala = pierdere a capacitatii de a citi sau de a intelege sensul limbajului scris; […]
Cum se pronunță: cecidie
CECIDIE, substantiv feminin: Excrescenta pe diferite organe ale plantelor, provocata de unii paraziti (bacterii, ciuperci sau insecte). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cécidie (DEX ’09).
Cum se pronunță: cecen
CECEN, -Ă, ceceni, -e, 1. adjectiv: Care apartine Ceceniei sau cecenilor, privitor la Cecenia ori la ceceni; 2. substantiv masculin și feminin: Persoana care face parte din populatia Ceceniei sau este originara de acolo. Sursa: DEX ’09 Etimologie: (n. pr.) Cecenia (DEX ’09).
Cum se pronunță: cecal
CECAL, -Ă, cecali, -e, adjectiv: Care aparține cecului, privitor la cec. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caecal (DEX ’09).
Cum se pronunță: cec I
CEC, cecuri, substantiv neutru: Document nominal sau la purtator, prin care posesorul unui cont curent sau de decontare, ori o alta persoana imputernicita, dispune plata unei sume de bani din disponibilul aflat in contul titularului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: check; franceză: chèque (DEX ’09).
Cum se pronunță: cec II
CEC, cecuri, substantiv neutru: Prima parte a intestinului gros, de forma unei pungi, cuprinsa intre intestinul subtire si colon. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caecum; limba latină: [intestinum] caecum (DEX ’09).
Cum se pronunță: a ceda
A CEDA, cedez, verb 1. A renunta (gratuit sau prin vanzare) la posesiunea asupra unui bun; (Despre persoane) A transmite un drept de creanta unei alte persoane; 2. A da cuiva dreptate intr-o discuție, a nu se mai impotrivi; a se supune; a renunta; (Sport) A se recunoate invins (renuntand la lupta); a fi invins; […]
Cum se pronunță: celebrare
CELEBRARE, celebrări, substantiv feminin: Acțiunea de a celebra. Sursa: DEX ’09 Sinonime: aniversare, oficiere, săvârșire (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a celebra (DEX ’09).
Cum se pronunță: celărel
CELĂREL, celărele, substantiv neutru: (pop.) Diminutiv al lui celar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: celar + suf. -el (DEX ’09).
