E

EXCAVAȚIE, excavații, substantiv feminin – Groapă în scoarța pământului creată de un fenomen natural sau făcută de om în diferite scopuri. (G. -D. excavației) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excavatio, ~onis” și din limba franceză “excavation”

EXCAVATORIST, excavatoristă (~şti, ~ște), substantiv masculin și feminin – Muncitor specializat în conducerea unui excavator; conducător de excavator. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “excavator” + sufixul “~ist”

EXARH, exarhi, substantiv masculin – Arhiereu însărcinat cu controlul mănăstirilor. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba neogreacă: “éxarchos”

A EXASPERA, exasperez, verb tranzitiv – A enerva peste măsură; a scoate din sărite (Sil. ex-as-pe-ra) Sursă: DEX ’09 Etimolgoie: cuvânt provenit din limba latină “exasperare” și din limba franceză “exaspérer”

EX-CAMPION, ex-campioană (~oni, ~oane), substantiv masculin și feminin – Persoană care a fost campion. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba engleză și din limba franceză: “ex-champion”

A EXCAVA, excavez, verb tranzitiv – A săpa cu ajutorul unui excavator. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “excavare” și din limba franceză “excaver”

EXCAVATOR, excavatoare, substantiv neutru – Mașină autopropulsată folosită la săparea și încărcarea solului, a zăcămintelor minerale etc. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “excavateur”

EXANTEMATIC, exantematică (~ci, ~ce), adjectiv – Tifos ~ ; boală infecțioasă și epidermică gravă, care se manifestă prin febră mare, convulsii și erupții pe piele. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “éxanthématique”

EXAMINATOR, examinatoare (~ori, ~oare), substantiv feminin si substantiv masculin – Care examinează. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “examinator, ~oris” și din limba franceză “examinateur”