EXCLUSIVISM, substantiv neutru – 1. Atitudine care refuză să țină cont de ideile sau de părerile altora. 2. Caracter exclusiv. (Sil. ex-clu-si-vism) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exclusivisme”
E
Cum se pronunță: a executa
A EXECUTA, execut, verb tranzitiv – 1. A realiza printr-un efort fizic sau intelectual. 2. (exerciții de gimnastică sau figuri de balet) A face cu multă iscusință și cu multă dexteritate. 3. (melodii, piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a cânta; a zice; a interpreta. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit […]
Cum se pronunță: a excreta
A EXCRETA, excretez, verb tranzitiv – (substanțe inutile sau dăunătoare) A elimina din organism. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “excréter”
Cum se pronunță: exclusiv
1. EXCLUSIV, adverb – 1. Excluzând alte alternative; în exclusivitate; numai. 2. rar În afară de; cu excepția; exceptând. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exclusivus” și din limba franceză “exclusif” 2. EXCLUSIV, exclusivă (~i, ~e), adjectiv – 1. Care exclude orice împărțire; prevăzut numai pentru o singură persoană. Privilegii ~e. 2. […]
Cum se pronunță: exclus
EXCLUS, exclusă (~și, ~se), adjectiv – (despre lucruri) Care nu poate avea loc; imposibil. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din verbul “a exclude”
Cum se pronunță: exclamativ
EXCLAMATIV, exclamativă (~i, ~e), adjectiv – Care exprimă o exclamație; propriu unei exclamații. * Propoziție ~ă – propoziție care exprimă în mod spontan o stare afectivă. (Sil. ex-cla-ma-tiv) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exclamatif”
Cum se pronunță: exclamație
EXCLAMAȚIE, exclamații, substantiv feminin – Cuvânt, propoziție sau frază care exprimă o stare afectivă puternică. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exclamatio, ~onis” și din limba franceză “exclamation”
Cum se pronunță: a exclude
A EXCLUDE, exclud, verb tranzitiv – A da afară; a nu admite; a elimina. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină: “excludere”
Cum se pronunță: a excomunica
A EXCOMUNICA, excomunic, verb tranzitiv – (persoane) A exclude dintr-o comunitate religioasă; a supune unei anateme; a anatemiza; a afurisi. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină: “excommunicare”
Cum se pronunță: a se exalta
A SE EXALTA, mă exalt, verb intranzitiv – A se ridica deasupra unei stări de spirit ordinare; a căpăta tot mai mult suflet, elan; a se însufleți; a se înflăcăra; a se anima; a se entuziasma; a se antrena; a se electriza. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “exalter” și din limba […]
