EMULGATOR, emulgatori, substantiv masculin 1. Substanţă folosită la prepararea unor emulsii stabile; emulsionant; 2. Substanţă folosită la îndepărtarea grăsimilor din produsele textile. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Emulgator (DEX ’09).
E
Cum se pronunță: emulație
EMULAȚIE, emulații, substantiv feminin: (livr.) Tendinţă de a egala sau de a întrece pe cineva într-un domeniu de activitate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: concurență, întrecere (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: émulation; limba latină: aemulatio, -onis (DEX ’09).
Cum se pronunță: emul
EMUL, emuli, substantiv masculin: Persoană care se străduieşte să egaleze sau să întreacă pe cineva. Sursa: DEX ’09 Sinonime: concurent (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: émule; limba latină: aemulus (DEX ’09).
Cum se pronunță: emu
EMU, substantiv masculin invariabil: Pasăre originară din Australia, asemănătoare cu struţul, dar lipsită de creasta cornoasă de pe cap. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Emu (DEX ’09).
Cum se pronunță: emplastru
EMPLASTRU, emplastre, substantiv neutru: Fâşie de pânză acoperită cu un preparat farmaceutic lipicios, care se lipeşte pe piele spre a feri o rană de infecţie sau pentru a fixa un pansament; plasture. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: emplastrum (DEX ’09).
Cum se pronunță: empirist
EMPIRIST, -Ă, empiriști, -ste, I. adjectiv: Care ţine de empirism; propriu empirismului; II. substantiv masculin și feminin: Adept al empirismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: empiriste (DEX ’09).
Cum se pronunță: empirism
EMPIRISM, substantiv neutru 1. Concepţie filozofică care consideră experienţa senzorială ca unica sursă a cunoaşterii; 2. Tratare a unor probleme numai pe baza datelor experienţei, fără a apela la teorie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: empirisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: empiriocriticism
EMPIRIOCRITICISM, substantiv neutru: Concepție filozofică bazată pe critica cunoașterii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (filoz.) machism (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă: empiriokritiţizm (DEX ’09).
Cum se pronunță: eminență
EMINENȚĂ, eminențe, substantiv feminin 1. Supremaţie intelectuală; spirit dominant; 2. Formulă de adresare către cardinali şi (în trecut) către episcopii catolici. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éminence; limba latină: eminentia (DEX ’09).
Cum se pronunță: eminent
EMINENT, -Ă, eminenți, -te, adjectiv: Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite; excepţional; distins; deosebit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éminent; limba latină: eminens, -ntis (DEX ’09).
