EMINENT, eminentă, adjectiv – 1. Care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite; excepțional, superior, remarcabil, excelent. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éminent. (DEX ’09)
E
Cum se pronunță: eleganță
ELEGANȚĂ, substantiv feminin – 1. Calitatea de a fi elegant, de a avea sau de a fi făcut cu gust, cu rafinament, cu grație. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: élégance. (DEX ’09)
Cum se pronunță: educație
EDUCAȚIE, educații, substantiv feminin – 1. Fenomen social fundamental de transmitere a experienței de viață a generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate. 2. Cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éducation. (DEX ’09)
Cum se pronunță: expresionism
EXPRESIONISM, substantiv neutru – 1. Curent artistic și literar apărut în Germania la începutul secolului XX, care pune accent pe intensitatea expresiei. 2. Orice formă de artă care vizează intensitatea expresiei. MDN ’00 3. Stil de arhitectură care acordă prioritate expresiei prin stilizări (exagerate). MDN ’00 DEX ’09 DEX ’98 DLRLC DN Etimologie: Cuvânt provenit […]
Cum se pronunță: eficient
EFICIENT, eficientă adjectiv 1. Eficace, folositor. DEX ’09 DEX ’98 DLRLC DN Sinonime: eficace folositor Antonime: ineficace ineficient neeficace neeficient Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză efficient DEX ’09
Cum se pronunță: extravagant
EXTRAVAGANT, extravagantă (~ți, ~te), adjectiv – 1. Care depășește limitele bunului simț; ieșit din comun; neobișnuit; excentric. Idei ~te. 2. și substantival (despre persoane) Care șochează prin felul său de a fi; bizar; ciudat; neobișnuit. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit limba franceză “extravagant”
Cum se pronunță: extrauterin
EXTRAUTERIN, extrauterină (~i, ~e), adjectiv – Sarcină ~ă = sarcină patologică în care oul fecundat se dezvoltă în afara cavității uterine. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “extra-utérin”
Cum se pronunță: extraterestru
EXTRATERESTRU, extraterestră (~ștri, ~stre), adjectiv – Care se află în afara globului terestru. (Sil. ex-tra-te-res-tru) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “extraterrestre”
Cum se pronunță: extrasistolă
EXTRASISTOLĂ, extrasistole, substantiv feminin (med.) – Contracție suplimentară a inimii care are loc înaintea sistolei, afectând regularitatea ritmului cardiac și producând o durere ușoară. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “extra-systole”
Cum se pronunță: extrasensibil
EXTRASENSIBIL, extrasensibilă (~i, ~e), adjectiv – 1. (despre persoane) Care este extrem de sensibil. 2. (despre organisme) Care reacționează instantaneu la cea mai ușoară excitație exterioară. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “extra-sensible”
