F

FURIBUND, -Ă, furibunzi, -de, adjectiv: Care vădeşte o mare furie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (livr.) rabiat, (fig.) turbat (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: furibond; limba latină: furibundus (DEX ’09).

FURGONETĂ, furgonete, substantiv feminin: Automobil cu caroserie deschisă sau cu o platformă (acoperită) pentru transportul obiectelor (voluminoase şi grele). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fourgonnette (DEX ’09).

FUR, furi, substantiv masculin: (înv.) Persoană care fură; hoț. Sursa: DEX ’09 Sinonime: bandit, pungaș, tâlhar (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: fur, furis (DEX ’09).

FUNINGINOS, -OASĂ, funinginoși, -oase, adjectiv: Care are (multă) funingine; cu (multă) funingine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: funingine + suf. -os (DEX ’09).

FUNINGINE, funingini, substantiv feminin: Substanţă neagră, pulverulentă şi moale, provenită din arderea incompletă a unor corpuri organice, a unor obiecte etc., care se depune pe părţile interioare ale sobelor, cuptoarelor etc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (rar) zgură, (reg.) scrum, steregie, (Munt.) negreală, (Mold. și Transilv.) sajă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: […]

FUNIGEL, funigei, substantiv masculin: (mai ales la plural) Fir de păianjen care pluteşte în aer în zilele senine de toamnă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: păducel (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

FUNIE, funii, substantiv feminin: 1. Sfoară groasă, confecţionată prin răsucirea mai multor fire unul în jurul altuia; 2. Veche unitate de măsură de lungime (a cărei valoare a variat după epoci) cu care se măsura pământul; 3. Împletitură din paie sau din talaș, utilizată la confecționarea miezurilor lungi la formele pentru turnare. Sursa: DEX ’09 […]

FUNICULAR, funiculare, substantiv neutru 1. Mijloc de transport aerian, constând dintr-un cablu suspendat, pe care se deplasează vagonete cu materiale sau cabine de pasageri, folosit în zonele montane greu accesibile; 2. Cale de deplasare prin aer cu ajutorul acestui mijloc de transport. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: funiculaire (DEX ’09).

A FURNIZA, furnizez, verb 1. (mărfuri, materiale, provizii etc.) A pune în posesiune în mod sistematic (în baza unor înţelegeri prealabile); a livra; 2. (informaţii, ştiri etc.) A pune la dispoziţie cu regularitate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a procura, a da (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din furnizor (DEX ’09).

A FURNIRUI, furniruiesc, verb: (obiecte de lemn) A acoperi cu furnir; a placa. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: furnieren (DEX ’09).