A FURNICA, furnică, verb 1. (despre fiinţe) A se mişca grăbit şi haotic fără întrerupere; a foi; a forfoti; a fojgăi; a mişuna; a foşni; a roi; 2. (persoane) A irita printr-o senzaţie neplăcută de mâncărime sau înţepare a pielii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: formicare (DEX ’09).
F
Cum se pronunță: a fura
A FURA, fur, verb: 1. (bunuri care aparţin altcuiva) A-şi însuşi pe nevăzute (în mod nelegal sau cu forţa); a răpi; 2. (fig.) A lua pe neaşteptate sau pe nesimţite. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a-și însuși, a lua, a sustrage, (rar) a hoți, (reg.) a șuchea, a șuchiri, (fam.) a ciordi, a subtiliza, a șparli, […]
Cum se pronunță: furaj
FURAJ, furaje, substantiv neutru: Produs de natură vegetală (mai rar animală sau minerală), folosit ca hrană pentru animalele erbivore domestice; nutreţ. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fourrage (DEX ’09).
Cum se pronunță: a furaja
A FURAJA, furajez, verb 1. (plante verzi) A transforma în furaj (prin conservare); 2. (animale) A hrăni cu furaje. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din furaj (DEX ’09).
Cum se pronunță: furajer
FURAJER, -Ă, furajeri, -e, adjectiv: Care este folosit ca furaj. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fourrager (DEX ’09).
Cum se pronunță: furajor
FURAJOR, furajori, substantiv masculin: (înv.) Soldat din cavalerie care aproviziona caii cu furaj. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: furrageur (DEX ’09).
Cum se pronunță: furat
FURAT, substantiv neutru: Faptul de a fura. Sursa: DEX ’09 Sinonime: furt (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a fura (DEX ’09).
Cum se pronunță: furcă
FURCĂ, furci, substantiv feminin 1. Unealtă agricolă formată din câţiva dinţi curbaţi, fixaţi într-o coadă de lemn, folosită la diferite lucrări; 2. Cantitate de material care poate fi luată dintr-o singură dată cu această unealtă; 3. Unealtă constând dintr-o vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors. Sursa: DEX ’09 […]
Cum se pronunță: furchet
FURCHET, furcheți, substantiv masculin: Piesă metalică, asemănătoare unei furci, fixată la o barcă pentru a sprijini vâslele. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: forchetta (DEX ’09).
Cum se pronunță: furcat
FURCAT, -Ă, furcați, -te, adjectiv: (rar) Care are forma unei furci. Sursa: DEX ’09 Etimologie: furcă + suf. -at (DEX ’09).
