F

FLUIERĂTOARE, fluierători, substantiv feminin: (fam.) Jucărie rudimentară folosită de copii pentru a fluiera; şuierătoare. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: a fluiera + suf. -ătoare (DEX ‘09).

FLUIERAR, fluierari, substantiv masculin I. 1. Meşter care face fluiere; 2. Muzicant care cântă la fluier; II. Pasăre de talie medie, cu cioc lung şi subţire, cu picioare lungi, care trăieşte în regiuni mlăştinoase şi scoate sunete asemănătoare cu cele ale fluierului. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: fluieraș, (reg.) fluierător, fluturaș, prundăraș, purcăraș, văcărel (Sursă: Sinonime […]

FLUCTUAȚIE, fluctuații, substantiv feminin 1. v. a fluctua; 2. Abatere mică şi temporară în raport cu o constantă. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: oscilare, instabilitate, schimbare, codeală, ezitare, îndoială, nehotărâre, pregetare, șovăială (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fluctuation; limba latină: fluctuatio, -onis (DEX ‘09).

FLOTILĂ, flotile, substantiv feminin 1. Unitate militară navală care acţionează pe fluvii, lacuri etc; 2. Grup de nave ce îndeplinesc o sarcină comună; 3. rar Unitate militară de aviaţie. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: flottile (DEX ‘09).

FLOTAȚIE, flotații, substantiv feminin: Procedeu de separare a mineralelor din minereuri cu ajutorul unui lichid. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: flotare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: flotation (DEX ‘09).

FLOTANT, -Ă, flotanți, -te, adjectiv 1. Care pluteşte; plutitor; 2. (despre persoane) Care se află într-o localitate numai temporar, având domiciliu stabil în altă parte. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: flotabil, plutitor; nepermanent, nestabil (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: flottant (DEX ‘09).

FLOTABILITATE, substantiv feminin 1. Caracter flotabil; 2. Proprietate a minereurilor de a se separa prin flotaţie. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: flottabilité (DEX ‘09).

FLOTABIL, -Ă, flotabili, -e, adjectiv 1. (despre ape curgătoare) Pe care se pot deplasa plutele; 2. Care poate pluti la suprafaţa unui lichid. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: plutitor (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: flottable (DEX ‘09).

FLOTĂ, flote, substantiv feminin: Totalitate a navelor fluviale, maritime sau aeriene de care dispune un stat. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: flotte (DEX ‘09).

FLORISTIC, -Ă, floristici, -ce, adjectiv: Care ţine de floră; propriu florei. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: floristisch; limba franceză: floristique (DEX ‘09).