I

IMPECABILITATE, substantiv feminin. Înseamnă: Calitatea sau starea a ceea ce este impecabil. Sursa: DEX ’09 Sinonime: desăvârșire, perfecțiune (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impeccabilité (DEX ’09).

IMPECABIL, -Ă, impecabili, -e, adjectiv. Înseamnă: Care este fără cusur. Sursa: DEX ’09 Sinonime: exemplar, ireproșabil, pilduitor (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impeccable; limba latină: impeccabilis (DEX ’09).

IMPASIBILITATE, substantiv feminin. Înseamnă: Indiferență, nepăsare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: apatie, delăsare, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, tembelism (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impassibilité; limba latină: impassibilitas, -atis (DEX ’09).

IMPASIBIL, -Ă, impasibili, -e, adjectiv. Înseamnă: Indiferent, insensibil, nepăsător. Sursa: DEX ’09 Sinonime: apatic, delăsător, indiferent, indolent, lăsător, nepăsător, pasiv, placid, tembel (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impassible; limba latină: impassibilis (DEX ’09).

IMPALUDARE, impaludări, substantiv feminin. Înseamnă: Apariția și înmulțirea cazurilor de malarie într-un teritoriu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză și engleză: impaludation (DEX ’09).

IMPALPABILITATE, substantiv feminin. Înseamnă: Calitatea a ceea ce este impalpabil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impalpabilité (DEX ’09).

IMPALPABIL, -Ă, impalpabili, -e, adjectiv. Înseamnă: Care nu poate fi pipăit Sursa: DEX ’09 Sinonime: nepipăibil, nepipăit, imaterial (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Impalpable (DEX ’09).

IMPACTOR, impactoare, substantiv neutru. Înseamnă: Aparat folosit pentru impactarea fragmentelor osoase prin prinderea în șuruburi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: Impacteur (DEX ’09).

IMPACTARE, impactări, substantiv feminin. Înseamnă: Menținere în contact strâns a două suprafețe, a două fragmente de oase fracturate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impaction (DEX ’09).

IMPACT, impacturi, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Ciocnire a două sau mai multor corpuri; 2. Influență, înrâurire a unei idei, a unei lucrări etc. asupra unei persoane, asupra evenimentelor etc; 3. Surpriză, șoc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ciocnire, izbire, lovire, șoc, tamponare (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: impact; limba latină: impactus (DEX […]