MAXIM, maxime/ maximuri, substantiv neutru: Maximum. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din maximum (DEX ’09).
M
Cum se pronunță: maxim I
MAXIM, -Ă, maximi, -e, adjectiv: (despre dimensiuni, intensitate, durată, valoare etc.) Care constituie un maximum; în gradul cel mai înalt; maximal. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: maximus; limba franceză: maxime, maxima (DEX ’09).
Cum se pronunță: maxilă
MAXILĂ, maxile, substantiv feminin: Fiecare dintre plăcile chitinoase de la gura insectelor, a unor viermi şi a unor moluşte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: maxilla; limba franceză: maxille (DEX ’09).
Cum se pronunță: maxilar II
MAXILAR, maxilare, substantiv neutru: Fiecare dintre cele două oase ale feţei în care sunt fixaţi dinţii; falcă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: maxillaris; limba franceză: maxillaire (DEX ’09).
Cum se pronunță: maxilar I
MAXILAR, -Ă, maxilari, -e, adjectiv: Care aparține fălcii; care este în legătură cu falca. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: maxillaris; limba franceză: maxillaire (DEX ’09).
Cum se pronunță: maxi
MAXI, adjectiv invariabil: (despre fuste, rochii etc.) Care ajunge până aproape de gleznă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: maxi (DEX ’09).
Cum se pronunță: mausoleu
MAUSOLEU, mausolee, substantiv neutru: Monument funerar somptuos, de proporţii foarte mari, ridicat în memoria unei personalităţi marcante sau a unor eroi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: mausoleum; limba germană: Mausoleum; limba franceză: mausolée (DEX ’09).
Cum se pronunță: maț
MAȚ, mațe, substantiv neutru: (la om şi la unele animale) Parte a aparatului digestiv în formă de tub cuprinsă între stomac şi anus; intestin. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: matia (DEX ’09).
Cum se pronunță: maturitate
MATURITATE, substantiv feminin 1. Stare de dezvoltare fizică şi intelectuală completă; 2. Caracter matur; 3. Perioadă din viaţa unui om, cuprinsă între tinereţe şi bătrâneţe; 4. Stare de dezvoltare deplină (a unui fruct); coacere. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: maturité; limba latină: maturitas, -atis (DEX ’09).
Cum se pronunță: maturație
MATURAȚIE, maturații, substantiv feminin 1. Ansamblu de transformări sau de faze succesive prin care trece un organism până când ajunge la nivelul dezvoltării morfologice complete; 2. Ansamblu de modificări suferite de o celulă sexuală până ce ajunge să fie aptă pentru fecundare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: maturation (DEX ’09).
