MAHONĂ, mahone, substantiv feminin: Ambarcaţie (cu fundul plat) folosită la transportul mărfurilor, la pescuit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: mahonne (DEX ’09).
M
Cum se pronunță: mahon
MAHON, mahoni, substantiv masculin 1. Arbore tropical, cu lemn de culoare brună-roşiatică, foarte rezistent, folosit la fabricarea mobilei fine; 2. Lemnul acestui arbore. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: mahun, mahon (DEX ’09).
Cum se pronunță: mahomedanism
MAHOMEDANISM, substantiv neutru: Religie monoteistă fondată de Mahomed în sec. VII şi profesată de unele popoare orientale; islamism. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: mahométanisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: mahomedan II
MAHOMEDAN, -Ă, mahomedani, -e, substantiv masculin și feminin: Adept al mahomedanismului; mahomedan. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: machomedanus (DEX ’09).
Cum se pronunță: mahomedan I
MAHOMEDAN, -Ă, mahomedani, -e, adjectiv 1. Care ţine de mahomedanism; propriu mahomedanismului; musulman; 2. Care profesează mahomedanismul; din credinţa lui Mahomed; musulman. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: machomedanus (DEX ’09).
Cum se pronunță: mandat
MANDAT, mandate, substantiv neutru 1. Misiune acordată cuiva de o persoană pentru a acţiona în numele ei; 2. Document care certifică o astfel de misiune; 3. Dispoziţie emisă de o autoritate sau de o persoană oficială spre a fi îndeplinită de cei vizaţi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: mandat (DEX ’09).
Cum se pronunță: mandarină
MANDARINĂ, mandarine, substantiv feminin: Fruct al mandarinului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: mandarine (DEX ’09).
Cum se pronunță: mandarin I
MANDARIN, mandarini, substantiv masculin: Funcţionar public din ierarhia superioară a Chinei feudale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: mandarin (DEX ’09).
Cum se pronunță: manco
MANCO, substantiv neutru (fin.) 1. Lipsă de bani; deficit; 2. Lipsă de bani care se constată la încheierea unei operaţiuni contabile; 3. Pierdere la o marfă, mai ales datorită transportului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: manco (DEX ’09).
Cum se pronunță: mană
MANĂ, substantiv feminin 1. Plantă exotică, criptogramă, bogată în amidon; 2. Ciupercă parazită care provoacă unele boli la plantele cultivate; 3. Cantitate mare de bunuri; abundenţă; belşug. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: mana; limba neogreacă: mánna (DEX ’09).
