natație substantiv feminin, gen de sport, care se practică în apă, constând din diferite probe (înot, polo, sărituri etc.), școală de natație. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba franceză: natation, sursă DEX09
N
Cum se pronunță natalitate
natalitate substantiv feminin, 1) raport dintre numărul de copii născuţi şi numărul total al populaţiei dintr-un teritoriu într-o anumită perioadă de timp. 2) frecvenţa naşterilor în cadrul unei populaţii date. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba franceză: natalité, sursă DEX09
Cum se pronunță natal
natal, -ă, natali, -e substantiv masculin și feminin, (despre ţări, localităţi) care ţine de locul de naştere; legat de locul de naştere; de baştină, plai. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba franceză: natal, sursă DEX09
Cum se pronunță: naștere
naștere, nașteri substantiv feminin A NAŞTE şi A SE NAŞTE, zi de naștere = dată când s-a născut cineva. Din naștere = de când s-a născut; din născare. Prin naștere = prin ereditate. A da naștere a) a naşte; b) a face să apară (ceva nou); a crea; a produce; c) a fi cauza care […]
Cum se pronunță a se naște
a se naște verb intranzitiv, 1) (despre fiinţe) a apărea pe lume; a căpăta viaţă. • a se naște cu tichia pe cap a avea noroc; a fi fericit.2) fig. A apărea pentru prima dată; a lua fiinţă; a se forma. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba latină: nascere, sursă DEX09
Cum se pronunță: a naște
a naște verb tranzitiv, a face să se nască; a procrea. • Ce se naște din pisică, şoareci mănâncă se spune, de obicei, despre copiii care au moştenit de la părinţi anumite apucături rele. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba latină: nascere, sursă DEX09
Cum se pronunță naș
naș, -ă, nași, -e substantiv masculin și feminin, 1) (în ritualul creştin) persoană care participă la oficierea botezului ţinând pruncul în braţe. • A fi ~ul cuiva a-i veni cuiva de hac. A-şi găsi nașul a da peste omul care poate pune la punct pe cineva. 2) persoană care a fost nun în timpul oficierii […]
Cum se pronunță: nasture
nasture, nasturi substantiv masculin, piesă mică (de os, sidef, metal, lemn etc.) folosită la încheiatul obiectelor de îmbrăcăminte, feţelor de pernă, de plapumă ori ca ornament. Sursă DEX09 Etimologie Origini necunoscute.
Cum se pronunța: nasicorn
nasicorn, nasicorni substantiv masculin, gândac de talie mare, castaniu, având pe cap un corn întors spre spate (la masculi) şi peri pe pântece şi pe picioare; caraban. Sursă DEXO9 Etimologie Cuvânt provenit din limba franceză: nasicorne, sursă DEX09
Cum se pronunță: nas
nas, nasuri substantiv neutru, 1) organ al mirosului şi al respiraţiei situat deasupra gurii. nas acvilin, nas cârn. • A vorbi pe ~ a vorbi fonfăit. a) cuprins de ruşine; b) mofluz. A lăsa (sau a pune) nasul în jos (sau în pământ) a fi cuprins de un sentiment de vinovăţie. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt […]

