a năpădi 1. tranz. 1) a cuprinde din toate părţile; a înconjura; a împresura; a învălui.2) fig. (despre stări sufleteşti sau fizice) a cuprinde brusc şi cu putere; a copleşi; a năvăli; a podidi. • a-l năpădi sângele (sau lacrimile) a-l umple sângele (sau lacrimile). Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba slavă: napasti, sursă […]
N
Cum se pronunță a nămeți
a nămeți verb tranzitiv, pop. (căi de comunicare, terenuri etc.) a acoperi cu nămeţi; a întroieni; a înzăpezi. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din nămete, sursă DEX09
Cum se pronunță: nemernic
nemernic, nemernici, adjectiv și substantiv masculin și feminin 1. (Om) ticălos, infam, mârșav. DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: namĕrĩnŭ DEX 09
Cum se pronunță a năluci
a năluci 1. intranz. 1) a apărea vag şi fugitiv (ca o nălucă); a năzări. 2) (despre gânduri, idei, imagini, planuri etc.) a apărea fugitiv (în minte, în memorie). 2. tranz. pop. 1) (construit cu dativul) a-şi reprezenta în gând; a-şi imagina; a-şi închipui. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din a luci, sursă DEX09
Cum se pronunță nălucă
nălucă, năluci substantiv feminin 1) (în mitologia populară) fiinţă imaginară creată de fantezie, care provoacă spaimă; vedenie; arătare; stafie; spirit; duh; fantomă. • Piei nălucă! piei din faţa mea! 2) fig. imagine înşelătoare (şi fugitivă) a unui lucru; închipuire. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din a năluci, sursă DEX09
Cum se pronunță nălbar
nălbar, nălbari substantiv masculin, fluture de talie mare, cu aripi albe, străbătute de nervuri negre, ale cărui larve se hrănesc cu frunze de pomi fructiferi; fluture-alb. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din alb, sursă DEX09
Cum se pronunță năjit
năjit substantiv neutru, 1) (denumire generica) durere nevralgică (de urechi, de dinţi etc.) provenită din răceală. 2) inflamaţie a ugerului la unele animale (vaci, oi). Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba bulgară: nežit, sursă DEX09
Cum se pronunță năimitor
năimitor, năimitori substantiv masculin, rar persoană care năimeşte. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din a năimi + suf. ~tor, sursă DEX09
Cum se pronunță a se năimi
a se năimi verb intranzitiv, (despre persoane) a intra într-un serviciu în schimbul unei plăţi; a se tocmi; a se angaja. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba slavă: naimu, sursă DEX09
Cum se pronunță a năimi
a năimi verb tranzitiv, pop. 1) (persoane) a lua la lucru (printr-o înţelegere); a tocmi; a angaja. 2) a lua cu chirie; a închiria. 3) a lua în arendă; a arenda. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba slavă: naimu, sursă DEX09
