R

RUTEAN, -EANĂ, ruteni, –ene, substantiv masculin și feminin: Nume dat ucrainenilor din fosta Austro-Ungarie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ucrainean, (Mold. și Bucov.) rusnac (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Ruthene (DEX ’09).

RUTENISM, rutenisme, substantiv neutru: (rar) Împrumut din limba ucraineană. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rutean + suf. -ism (DEX ’09).

RUTIER, -Ă, rutieri, -e, adjectiv: Care ţine de drumuri; propriu drumurilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: routier (DEX ’09).

RUTINĂ, rutine, substantiv feminin 1. (depr.) Obişnuinţă de a gândi şi a acţiona în mod mecanic; 2. (rar) Abilitate obţinută printr-o practică îndelungată. Sursa: DEX ’09 Sinonime: experiență (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: routine (DEX ’09).

RUTINĂ, substantiv feminin: Substanţă chimică extrasă din florile, frunzele şi tulpina unor plante, întrebuinţată în medicină. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: routine (DEX ’09).

RUTINAR, -Ă, rutinari, -e, adjectiv (şi substantiv): Care ţine de rutină; propriu rutinei. Sursa: DEX ’09 Sinonime: rutinier (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: rutină + suf. -ar (DEX ’09).

RUTINAT, -Ă, rutinați, -te, adjectiv: Care a câştigat o anumită dibăcie printr-o practică îndelungată. Sursa: DEX ’09 Sinonime: experimentat (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din rutină (DEX ’09).

A SE RUȘINA, mă rușinez, verb: A fi cuprins de ruşine; a fi lipsit de îndrăzneală; a se jena; a se sfii; a se intimida; a se stingheri; a se stânjeni. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din rușine (DEX ’09).

A SE RUSIFICA, mă rusific, verb: A adopta limba, cultura şi obiceiurile ruşilor; a deveni asemănător cu ruşii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: russifier (DEX ’09).