ROMB, romburi, substantiv neutru: Paralelogram cu toate laturile egale şi unghiurile opuse egale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: rómbos; limba franceză: rhombe (DEX ’09).
R
Cum se pronunță: românism
ROMÂNISM, substantiv neutru 1. Sentiment naţional al românilor; 2. (rar) Cuvânt sau expresie specifică limbii române. Sursa: DEX ’09 Sinonime: românime (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: român + suf. -ism (DEX ’09).
Cum se pronunță: a (se) romaniza
A (SE) ROMANIZA, (mă) romanizez, verb 1. A face să se romanizeze; 2. A adopta limba, cultura şi obiceiurile romanilor; a deveni asemănător cu romanii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: romaniser (DEX ’09).
Cum se pronunță: român
ROMÂN, -Ă, români, -e, adjectiv: Care aparţine României sau populaţiei ei; din România. Sursa: DEX ’09 Sinonime: românesc, (în evul mediu) valah (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: romanus (DEX ’09).
Cum se pronunță: român II
ROMÂN, români, substantiv masculin: Persoană care face parte din populaţia de bază a României sau este originară din România. Sursa: DEX ’09 Sinonime: bărbat, sătean, soț, țăran (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: romanus (DEX ’09).
Cum se pronunță: romantism
ROMANTISM, romantisme, substantiv neutru 1. (în arta şi literatura sec. XIX) Curent apărut ca reacţie împotriva clasicismului, care susţinea cultul pentru trecutul istoric, folclor etc., dând frâu liber imaginaţiei; 2. Atitudine romantică; comportament romantic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (rar) romanticism, (peior.) romanțiozitate (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: romantisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: romanțios
ROMANȚIOS, -OASĂ, romanțioși, -oase, adjectiv 1. (despre persoane) Care manifestă sensibilitate şi exaltare; înclinat să idealizeze realitatea; 2. Care predispune la visare; în stare să provoace melancolie; 3. (despre opere literare) Care tratează teme sentimentale. Sursa: DEX ’09 Sinonime: romantic, visător (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: roman[ţ] + suf. -ios (DEX ’09).
Cum se pronunță: romantic
ROMANTIC, -Ă, romantici, -e, I. adjectiv 1. Care ţine de romantism; propriu romantismului; 2. Care manifestă sensibilitate şi exaltare, pasiunea fiind mai puternică decât raţiunea; cuprins de sensibilitate şi exaltare deosebită; romanţios; II. substantiv masculin și feminin: Om de creaţie (scriitor, artist, pictor etc.) a cărui operă se încadrează în romantism. Sursa: DEX ’09 Sinonime: […]
Cum se pronunță: romanță
ROMANȚĂ, romanțe, substantiv feminin 1. Cântec liric sentimental cu nuanţă elegiacă, executat cu acompaniament instrumental; 2. Piesă instrumentală care reproduce caracterul acestui cântec; 3. Poezie lirică destinată pentru a fi transpusă pe melodie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: romance; limba germană: Romanze (DEX ’09).
Cum se pronunță: romanitate
ROMANITATE, substantiv feminin 1. Lume romană; 2. Origine romană; 3. Caracter romanic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: latinitate (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: romanité; limba italiană: romanita; limba latină: romanitas, -tis (DEX ’09).
