R

REUMATOLOG, -Ă, reumatologi, -ge, substantiv masculin și feminin: Medic specializat în reumatologie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din reumatologie (DEX ’09).

REUMATISMAL, -Ă, reumatismali, -e, adjectiv: Care este caracteristic pentru reumatism; propriu reumatismului. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (med.) (înv.) reumaticos, reumatismatic (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rhumatismal (DEX ’09).

RIHTUITOR, -OARE, rihtuitori, -oare, substantiv masculin și feminin: Muncitor specializat în operaţii de rihtuire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a rihtui + suf. -tor (DEX ’09).

RIGUROZITATE, substantiv feminin 1. Caracter riguros; 2. Atitudine riguroasă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: severitate, exigență, rigoare, conștiinciozitate (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: riguros + suf. -itate (DEX ’09).

RIGIDITATE, rigidități, substantiv feminin 1. Caracter rigid; 2. Lipsă de flexibilitate; inflexibilitate; 3. (fig.) Severitate excesivă; asprime; duritate; intransigenţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rigidité (DEX ’09).

RIGID, -Ă, rigizi, -de, adjectiv 1. (despre corpuri) Care rezistă la deformare; inflexibil; ţeapăn; băţos; 2. fig. (despre persoane sau despre manifestările lor) Care refuză compromisu-rile; neîmpăcat cu abaterile morale; intransigent. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rigide (DEX ’09).

RIGĂ, rigi, substantiv masculin 1. înv. (în unele state; folosit şi ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător absolut al ţării; rege; monarh; suveran; împărat; 2. rar (la jocul de cărţi) Figură pe care este reprezentat chipul unui bărbat în vârstă cu coroană; rege; popă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: righas […]

REUMATISM, reumatisme, substantiv neutru: Boală infecţioasă şi alergică care afectează organele aparatului locomotor şi inima şi se manifestă prin diverse tulburări. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: rheumatismus; limba italiană: reumatismo (DEX ’09).

REUMATIC, -Ă, reumatici, -ce, adjectiv 1. Care ţine de reumatism; propriu reumatismului; 2. (şi substantival) Care este bolnav de reumatism. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (med.) (înv.) reumaticos (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: rheumaticus; limba germană: rheumatisch (DEX ’09).

RETUȘ, retușuri, substantiv neutru: Rectificare făcută (la o fotografie, la un tablou etc.) după terminarea procesului principal; corectare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: retouche (DEX ’09).