REVERENȚIOS, -OASĂ, reverențioși, -oase, adjectiv: Care manifestă politeţe exagerată; ceremonios. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ceremonios, protocolar, solemn, cuviincios, decent, politicos, respectuos (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: révérencieux (DEX ’09).
R
Cum se pronunță: reverență
REVERENȚĂ, reverențe, substantiv feminin 1. Plecăciune în semn de profund respect; 2. (livr.) Sentiment de înaltă preţuire faţă de o persoană; consideraţie; deferenţă; respect; stimă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: compliment, închinăciune, mătanie, plecăciune, ploconeală, temenea, (reg.) plocon, (înv.) plecare, (turcism înv.) talâm, (fam. rar) selamlâc (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: révérence; […]
Cum se pronunță: reverendă
REVERENDĂ, reverende, substantiv feminin: (livr.) Haină lungă şi largă, de obicei de culoare neagră, purtată de preoţii catolici. Sursa: DEX ’09 Sinonime: reverendă, sutană, mintie, (înv.) libadea (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: reverenda (DEX ’09).
Cum se pronunță: reverend
REVEREND, reverenzi, substantiv masculin 1. Titlu dat preoţilor şi călugărilor creştini de anumite confesiuni; 2. Persoană căreia i se dă acest titlu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: révérend; limba latină: reverendus (DEX ’09).
Cum se pronunță: reverberație
REVERBERAȚIE, reverberații, substantiv feminin 1. Fenomen de persistenţă a unui sunet într-o încăpere închisă, după ce sursa sonoră a încetat să-l mai producă; 2. Reflecţie multiplă a luminii sau a căldurii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réverberation (DEX ’09).
Cum se pronunță: reverber
REVERBER, reverbere, substantiv neutru: Oglindă montată la o sursă de lumină pentru reflectarea şi orientarea fluxului luminos. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réverbere (DEX ’09).
Cum se pronunță: rever
REVER, revere, substantiv neutru 1. Porţiune a unei haine care se încheie în faţă, îndoită în afară, în prelungirea gulerului; 2. (sport) Lovitură în care racheta sau paleta de tenis sunt mânuite cu exteriorul palmei în faţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: revers (DEX ’09).
Cum se pronunță: revent
REVENT, substantiv masculin: Plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cu frunze mari şi cu flori purpurii-închise, folosită în alimentaţie şi în medicină; rubarbă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: revent (DEX ’09).
Cum se pronunță: reveneală
REVENEALĂ, reveneli, substantiv feminin: Caracter reavăn; umezeală; jilăveală. Sursa: DEX ’09 Sinonime: adiere, boare, igrasie, pală, răcoare, răcoreală, suflare, suflu, umezeală, undă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a se reveni + suf. -eală (DEX ’09).
Cum se pronunță: revendicativ
REVENDICATIV, -Ă, revendicativi, -e, adjectiv: Care revendică; cu proprietatea de a revendica. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: revendicatif (DEX ’09).

