R

RETRAS, -Ă, retrași, -se, adjectiv 1. v. a (se) retrage; 2. (despre locuri, clădiri etc.) Care este aşezat mai la o parte; dosnic; 3. (despre persoane) Care este puţin comunicativ; închis; nesociabil. Sursa: DEX ’09 Sinonime: izolat, singur, singuratic, solitar, (rar) însingurat, (înv.) retirat, (fig.) sihastru, ascuns, dosit, dosnic (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a […]

RETRANSMISIE, retransmisii, substantiv feminin: Recepţie şi transmisie a unei emisiuni radiofonice sau televizate, primite de la alt post. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + transmisie (DEX ’09).

REȚINĂTOR, reținătoare, substantiv neutru: Dispozitiv de reţinere, care permite circulaţia fluidului prin conducte într-un singur sens. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a reţine + suf. -ător (DEX ’09).

REȚETAR, rețetare, substantiv neutru: Listă cu formule pentru prepararea unei mâncări sau a unei băuturi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: reţetă + suf. -ar (DEX ’09).

REȚETĂ, rețete, substantiv feminin 1. Prescripţie eliberată de medic, în care se indică medicamentele necesare unui bolnav şi modul lor de administrare; 2. Formular pe care este scrisă o asemenea prescripţie; 3. Ansamblu de indicaţii privind modul de preparare a unei mâncări sau a unei băuturi. Sursa: DEX ’09 Sinonime: prescripție, (înv.) ordonanță (Sursă: Sinonime […]

REȚEA, rețele, substantiv feminin 1. Împletitură de fire (aţă, sfoară, sârmă etc.) lucrată în ochiuri mari; plasă; fileu; 2. Obiecte de forma unei astfel de împletituri; 3. Împletitură de elemente concrete (conducte, căi etc.) sau abstracte (linii închipuite), care se încrucişează. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: retella (DEX ’09).

REGISTRATURĂ, registraturi, substantiv feminin 1. Serviciu de înregistrare dintr-o instituţie sau dintr-o întreprindere; 2. Local în care se află acest serviciu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Registratur; limba latină: registratura (DEX ’09).

RIGLĂ, rigle, substantiv feminin 1. Instrument format dintr-o bară gradată, folosit la trasarea unor linii drepte sau la măsurat; linie; 2. (metal.) Unealtă metalică sau de lemn, folosită în metalurgie pentru netezirea și îndepărtarea surplusului de amestec de formare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: rígla (DEX ’09).

RIMĂ, rime, substantiv feminin 1. Potrivire armonioasă a sunetelor finale în două sau mai multe versuri; 2. Cuvânt care în vers rimează cu alt cuvânt. Sursa: DEX ’09 Sinonime: vers (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rime (DEX ’09).

RIMEL, rimeluri, substantiv neutru: Produs cosmetic folosit pentru vopsitul genelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rimel (DEX ’09).