REȚEA, rețele, substantiv feminin 1. Împletitură de fire (aţă, sfoară, sârmă etc.) lucrată în ochiuri mari; plasă; fileu; 2. Obiecte de forma unei astfel de împletituri; 3. Împletitură de elemente concrete (conducte, căi etc.) sau abstracte (linii închipuite), care se încrucişează.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: retella (DEX ’09).
