A SE SÂCÂI, mă sâcâi, intranz. rar , care înseamnă A nu avea astâmpăr; a se suci; a se fâțâi. Din turc. sik. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă sik. (DEX ’09)
S
Cum se pronunță: a săvârși
A SĂVÂRȘI, săvârșesc, tranz, care înseamnă 1) (fapte, acțiuni) A face să aibă loc; a transforma în fapt; a înfăptui. 2) înv. A duce la bun sfârșit; a termina cu bine. Din sl. suvrušiti. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavonă suvrušiti. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a sătura
A SĂTURA, satur, vb. tranz., care înseamnă 1) A face să se sature. 2) pop. (ființe) A face să se lase (de un obicei rău); a dezbăra. Din lat. saturare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină saturare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a sâcâi
A SÂCÂI, sâcâi, vb.tranz., care înseamnă (persoane) A nu lăsa în pace, deranjând mereu; a bate la cap. Din turc. sik. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă sik. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scoabă
SCOABĂ, scoabe, substantive feminin, 1) Vergea de metal cu capetele ascuțite și îndoite în aceeași direcție care servește pentru îmbinarea unor piese (de obicei, de lemn). 2) Disc osos de pe pielea unor pești (nisetru, morun, cegă etc.). Din sl. skoba. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă skoba. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scoarță
SCOARȚĂ, scoarțe, substantiv feminin,. 1) Strat exterior care acoperă tulpinile și ramurile plantelor lemnoase; coajă. Cu obraz de scoarță – lipsit cu totul de rușine. Mamă (sau soră) de scoarță – mamă (sau soră) vitregă. Scoarță terestră – învelișul solid al Pământului. Scoarță cerebrală – strat superior al emisferelor cerebrale, constituit din substanță cenușie.) 2) […]
Cum se pronunță: scobar
SCOBAR, scobari, substantiv masculine, Pește dulcicol, de talie mică, cu maxilarul superior alungit, verde-negricios pe spinare și alb pe restul corpului. Din sl. skoba. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă skoba. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a se scofâlci
A SE SCOFÂLCI, mă scofâlcesc, vb. intranz. 1) (despre persoane) A se trage la față prin slăbire excesivă. 2) (despre obiecte din lemn, carton, piele etc.) A-și pierde forma inițială (din cauza căldurii sau/și a vechimii); a se deforma prin încovoiere; a se scorogi. /Orig. nec. Etimologie: Cuvânt de origine necunoscută. (DEX ’09)
Cum se pronunță: sămânțos
SĂMÂNȚOS, sămânțoasă (~oși, ~oase).care înseamnă (despre unele fructe și legume) Care are (multe) semințe. Din lat. sementia + suf. ~os. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sementia. (DEX ’09)
Cum se pronunță: sămânțoase
SĂMÂNȚOASE, substantiv feminin, pl., care înseamnă Grup de plante pomicole ale căror fructe au mai multe semințe (reprezentanți: mărul, părul etc.). Din lat sementia + suf. ~oasă. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sementia. (DEX ’09)
