S

SINISTRU II ~e substantiv neutru, livr. Nenorocire mare care se abate asupra unei colectivități; catastrofă de mari proporții; prăpăd; urgie; dezastru; calamitate. [Sil. -nis-tru] Din fr. sinistre, lat. sinister, ~tra. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sinistre. (sursa DEX ’09)

SINODAL ~ă (~i, ~e) adj. Care ține de sinod; propriu sinodului. Din lat. synodalis, fr. synodal. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină synodalis. (sursa DEX ’09)

SINOD sinoade substantiv neutru, 1) Întrunire a demnitarilor bisericești pentru rezolvarea unor probleme religioase cardinale. ~ ecumenic. 2) Organ suprem pentru administrarea bisericii ortodoxe. Din ngr. sinodos, lat. synodus, fr. synode. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă sinodos. (sursa DEX ’09)

SINONIMICĂ substantiv feminin, 1) Totalitate a sinonimelor dintr-o limbă. 2) Ramură a semasiologiei care se ocupă cu studiul sinonimelor. Din fr. synonymique, germ. Synonymik, Synonymisch. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synonymique. (sursa DEX ’09)

SINONIMIE substantiv feminin, lingv. Fenomen de echivalență semantico-funcțională a unităților de limbă (cuvinte, expresii, afixe sau construcții gramaticale) diferite ca aspect sonor. [G.-D. sinonimiei]. Din fr. synonymie, germ. Synonymie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synonymie. (sursa DEX ’09)

SINOPTIC ~că (~ci, ~ce) adj. 1) (despre tabele, rubrici etc.) Care permite o privire generală asupra unui ansamblu. 2) Care ține de sinoptică; propriu sinopticii. Hartă ~că. Din fr. synoptique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synoptique. (sursa DEX ’09)

SINOPTICĂ substantiv feminin, Ramură a meteorologiei care se ocupă cu studiul proceselor atmosferice generale și cu stabilirea timpului probabil. Din fr. synoptique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synoptique. (sursa DEX ’09)

SINOPTICIAN ~ană(~eni, ~ene) substantiv masculin și feminin, Specialist în sinoptică; meteorolog. Din fr. synoptique + suf. ~an. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synoptique. (sursa DEX ’09)

SINOVIAL ~ă (~i, ~e) adj. Care ține de sinovie; propriu sinoviei. * Membrană ~ă membrană seroasă din cavitățile articulațiilor care secretă sinovie. [Sil. -vi-al]. Din fr. synovial. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synovial. (sursa DEX ’09)

SINOVIE substantiv feminin, Substanță lichidă secretată de membrana seroasă, care căptușește cavitățile articulațiilor, înlesnind buna lor funcționare. [G.-D. sinoviei]. Din fr. synovie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synovie. (sursa DEX ’09)