SEXUAL ~ă (~i, ~e) adj., Care ține de sex; propriu sexului. [Sil. -xu-al]. Din fr. sexuel, lat. sexualis. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sexuel. (sursa DEX ’09)
S
Cum se pronunță: sextină
SEXTINĂ ~e substantiv feminin, 1) Poezie cu formă fixă, compusă din șase strofe. 2) Strofă compusă din șase versuri. Din fr. sextine. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sextine. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sextant
SEXTANT ~e substantiv neutru, Instrument optic folosit în marină, aviație, astronomie, pentru măsurarea distanței unghiulare. Din fr. sextant. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sextant. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sextet
SEXTET ~e substantiv neutru, 1) Ansamblu de șase interpreți care execută împreună o compoziție muzicală. 2) Compoziție muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu. Din germ. Sextett. Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană Sextett. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sextă
SEXTĂ ~e substantiv feminin, muz. Treapta a șasea a gamei diatonice, care cuprinde șase trepte ale scării muzicale. Din fr. sexte, germ. Sexte, it. Sesta. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sexte. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sexologie
SEXOLOGIE ~i substantiv feminin, Ramură a medicinei, care se ocupă cu studiul sexualității. Din fr. sexologie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sexologie. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sexolog
SEXOLOG ~gă ( ~gi, ~ge) substantiv masculin și feminin, Specialist în sexologie. Din fr. sexologue. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sexologue. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sexapil
SEXAPIL substantiv neutru, Atracție deosebită pe care o persoană o exercită asupra alteia de sex opus; grație; nuri. [Sil. sex-a-pil]. Din engl. sex-appeal. Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză sex-appeal. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sexagenar
SEXAGENAR ~ă (~i, ~e) adj. și substantival Care a ajuns la vârsta de șaizeci de ani. Din fr. sexagénaire, lat. sexagenarius. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sexagénaire. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: severitate
SEVERITATE substantiv feminin, 1) Caracter sever. 2) Comportament sever; asprime. /<fr. sévérité, lat. severitas, ~atis. Din fr. séve. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză séve. (sursa DEX ’09)
