S

A SE SEMEȚI, mă ~esc, vb. intranz. A-și da importanță deosebită; a se umfla în pene; a se îngâmfa; a se înfumura; a se împăuna. Din semeț. Etimologie: Cuvânt provenit din semeț, cuvânt de origine necunoscută. (sursa DEX ’09)

SECESIONIST I ~stă (~ști,~ste) adj., Care ține de secesiune; propriu secesiunii. Din fr. sécessionniste. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sécessionniste. (DEX ’09)

SECETOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) (despre timp), adj., Care se caracterizează prin secetă; fără precipitații atmosferice; uscăcios. An ~. 2) (despre terenuri) Care este lipsit de ploi (și de surse de apă în general); bântuit de secetă. Din lat. siccitas + suf. ~os. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină siccitas. (DEX ’09)

SECETĂ ~e, substantiv feminin, 1) Fenomen care se produce în natură și care se manifestă prin lipsă de ploi, prin vânturi uscate și arșiță, ce dăunează plantelor și în special culturilor agricole. 2) Vreme uscată; uscăciune. Din lat. siccitas. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină siccitas. (DEX ’09)

SECESIUNE ~i, substantiv feminin Separare de un stat cu scopul de a se uni cu altul sau de a forma un stat aparte. [Sil. -si-u-]. Din fr. sécession, lat. secessio, ~onis. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sécession. (DEX ’09)

SECERIȘ ~uri, substantiv neutru, 1) v. A SECERA. 2) Timpul când se seceră. 3) Recoltă secerată. Din lat sicilare + suf. ~iș. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sicilare. (DEX ’09)

SECERĂTOR ~oare( ~ori, ~oare) substantiv masculin și feminin, Persoană care seceră. Din lat. sicilis + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sicilis. (DEX ’09)

SECERĂTOARE ~ori, substantiv feminin, Mașină agricolă pentru secerat. ~-legătoare mașină care seceră și leagă în snopi. Din lat. sicilis + suf. ~ătoare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sicilis. (DEX ’09)

SECERAR, substantiv masculin, pop. A opta lună a anului; august. Din lat. sicilare + suf. ~ar. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sicilare. (DEX ’09)