V

VICEVERSA, adverb: În mod opus; invers. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză, lima latină: vice versa (DEX ’09).

VICARIAT, vicariate, substantiv neutru 1. Funcţia sau demnitatea de vicar; 2. Timpul cât un vicar exercită această funcţie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vicariat (DEX ’09).

VETUST, -Ă, vetuști, -ste, adjectiv: (livr.) (despre obiecte, clădiri, instalaţii etc.) Care a ieşit din uz sau din modă; învechit; perimat; vechi; demodat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vetustus; limba italiană: vetusto; limba franceză: vetuste (DEX ’09).

VESPASIANĂ, vespasiene, substantiv feminin: (livr.) Toaletă publică pentru bărbaţi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vespasienne (DEX ’09).

A VICIA, viciez, verb 1. jur. (acte, clauze) A face să nu mai fie valabil; 2. refl. (despre aer) A deveni infect; a se face greu de respirat; a se strica; 3. refl. fig. (despre persoane) A ajunge în stare de declin moral; a se corupe; a decădea; a degrada; a se declasa; a se […]

VULVĂ, vulve, substantiv feminin: Partea externă a organului genital feminin. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vulve; limba latină: vulva (DEX ’09).

VULTURICĂ, vulturici, substantiv feminin: Plantă erbacee cu flori galbene-purpurii şi cu frunze mici, acoperite cu peri lungi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vultur + suf. -ică (DEX ’09).

VULTUREȘTE, adverb: În felul vulturilor; ca vulturii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vultur + suf. -eşte (DEX ’09).

VULTURESC, -EASCĂ, vulturești, adjectiv: Care este caracteristic pentru vulturi; de vultur. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vultur + suf. -esc (DEX ’09).