V

VIVANDIERĂ, vivandiere, substantiv feminin: Femeie care însoţea trupele militare pentru a vinde soldaţilor produse alimentare şi alte articole de consum. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vivandiere (DEX ’09).

VIVACITATE, substantiv feminin: Caracter vivace. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vivacité; limba latină: vivacitas (DEX ’09).

VIVACE, adjectiv invariabil 1. (mai ales despre persoane şi manifestările lor) Care vădeşte vioiciune şi agerime; 2. (despre plante, animale) Care este apt de a rezista timp îndelungat la acţiunea unor factori nocivi; rezistent; 3. şi adverbial (despre modul de executare a unei bucăţi muzicale) Cu vioiciune, într-un ritm energic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt […]

VIULEȚ, viuleți, adjectiv: (diminuitiv de la viu) Viu-viuleț = teafăr şi nevătămat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viu + suf. -leţ (DEX ’09).

VIU, substantiv neutru: Calitate, însușire a ceea ce este viu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vivus (DEX ’09).

VIU, VIE, vii, adjectiv 1. Care trăieşte; care este în viaţă; 2. Plin de viață, de neastâmpăr; 3. (despre sunete) Puternic, răsunător. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vivus (DEX ’09).

VIȚOS, -OASĂ, vițoși, -oase, adjectiv: pop. (despre rădăcinile plantelor) Care are (multe) viţe; cu (multe) viţe. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viţă + suf. -os (DEX ’09).

VIȚICĂ, vițici, substantiv feminin: Pui de vacă (de sex feminin) aproximativ până la un an. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vită + suf. -ică (DEX ’09).

VIȚELAR, vițelari, substantiv masculin I. Persoană care paşte şi îngrijeşte viţeii; II. Plantă erbacee cu frunze înguste şi lungi, cu rădăcini puternice şi ramificate, care creşte, mai ales pe locurile nelucrate; III. Larvă de broască, având bronhii în loc de plămâni; mormoloc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viţel + suf. -ar (DEX ’09).